< Psalmii 130 >
1 O cântare a treptelor, a lui David. Din adâncuri am strigat către tine, DOAMNE.
Píseň stupňů. Z hlubokosti volám k tobě, Hospodine.
2 Doamne, dă ascultare vocii mele; urechile tale să fie atente la vocea cererilor mele.
Pane, vyslyš hlas můj, nakloň uší svých k hlasu pokorných proseb mých.
3 Dacă tu, DOAMNE, ai însemna nelegiuirile, Doamne, cine ar sta în picioare?
Budeš-li nepravosti šetřiti, Hospodine Pane, kdo ostojí?
4 Dar la tine este iertare, ca să fii de temut.
Ale u tebe jest odpuštění, tak aby uctivost k tobě zachována byla.
5 Eu aștept pe DOMNUL, sufletul meu așteaptă și eu sper în cuvântul lui.
Očekávám na Hospodina, očekává duše má, a ještě očekává na slovo jeho.
6 Sufletul meu așteaptă pe Domnul mai mult decât străjerii venirea dimineții, da, decât străjerii venirea dimineții.
Duše má čeká Pána, víc než ponocní svitání, kteříž ponocují až do jitra.
7 Să spere Israel în DOMNUL, căci la DOMNUL este milă și la el este multă răscumpărare.
Očekávejž, Izraeli, na Hospodina; nebo u Hospodina jest milosrdenství, a hojné u něho vykoupení.
8 Și va răscumpăra pe Israel din toate nelegiuirile lui.
Onť zajisté vykoupí Izraele ze všech nepravostí jeho.