Psalmii 129

1 O cântare a treptelor. De multe ori m-au chinuit din tinerețea mea, să spună acum Israel:

Пісня сходження. Досить пригнічували мене ще з юності, – нехай скаже Ізраїль, –

2 De multe ori m-au chinuit din tinerețea mea, totuși nu m-au învins.

досить пригнічували мене ще з юності, та не здолали мене!

3 Plugarii au arat pe spatele meu, și-au lungit brazdele.

На спині моїй орали орачі, протягнули свої довгі борозни.

4 DOMNUL este drept, el a tăiat în bucăți frânghiile celor stricați.

Господь праведний: Він розсік пута нечестивців.

5 Să fie încurcați și întorși înapoi toți cei ce urăsc Sionul.

Нехай осоромляться й назад відсахнуться всі, хто ненавидить Сіон.

6 Să fie pe acoperișul casei ca iarba, care se ofilește înainte de a crește,

Нехай стануть вони, як трава на даху, що засихає, перш ніж виросте,

7 Cu care cosașul nu își umple mâna, nici sânul său cel ce leagă snopii.

якою жнець не наповнить долоні своєї, і той, хто снопи в’яже, не візьме її оберемком.

8 Nici trecătorii nu spun: Binecuvântarea DOMNULUI fie peste voi; vă binecuvântăm în numele DOMNULUI.

І не скажуть перехожі: «Благословення Господнього вам! Благословляємо вас іменем Господа!»