Psalmii 129

1 O cântare a treptelor. De multe ori m-au chinuit din tinerețea mea, să spună acum Israel:

Hac ilahisi Gençliğimden beri bana sık sık saldırdılar; Şimdi söylesin İsrail:

2 De multe ori m-au chinuit din tinerețea mea, totuși nu m-au învins.

“Gençliğimden beri bana sık sık saldırdılar, Ama yenemediler beni.

3 Plugarii au arat pe spatele meu, și-au lungit brazdele.

Çiftçiler saban sürdüler sırtımda, Upuzun iz bıraktılar.”

4 DOMNUL este drept, el a tăiat în bucăți frânghiile celor stricați.

Ama RAB adildir, Kesti kötülerin bağlarını.

5 Să fie încurcați și întorși înapoi toți cei ce urăsc Sionul.

Siyon'dan nefret eden herkes Utanç içinde geri çekilsin.

6 Să fie pe acoperișul casei ca iarba, care se ofilește înainte de a crește,

Damlardaki ota, Büyümeden kuruyan ota dönsünler.

7 Cu care cosașul nu își umple mâna, nici sânul său cel ce leagă snopii.

Orakçı avucunu, Demetçi kucağını dolduramaz onunla.

8 Nici trecătorii nu spun: Binecuvântarea DOMNULUI fie peste voi; vă binecuvântăm în numele DOMNULUI.

Yoldan geçenler de, “RAB sizi kutsasın, RAB'bin adıyla sizi kutsarız” demezler.