Psalmii 129

1 O cântare a treptelor. De multe ori m-au chinuit din tinerețea mea, să spună acum Israel:

Un cántico para los peregrinos que van a Jerusalén. Muchos enemigos me han atacado desde que era joven. Que todo Israel diga:

2 De multe ori m-au chinuit din tinerețea mea, totuși nu m-au învins.

Muchos enemigos me han atacado desde que era joven, pero nunca me vencieron.

3 Plugarii au arat pe spatele meu, și-au lungit brazdele.

Me golpearon en la espalda, dejando largos surcos como si hubiera sido golpeado por un granjero.

4 DOMNUL este drept, el a tăiat în bucăți frânghiile celor stricați.

Pero el Señor hace lo correcto: me liberado de las ataduras de los impíos.

5 Să fie încurcați și întorși înapoi toți cei ce urăsc Sionul.

Que todos los que odian Sión sean derrotados y humillados.

6 Să fie pe acoperișul casei ca iarba, care se ofilește înainte de a crește,

Que sean como la grama que crece en los techos y se marchita antes de que pueda ser cosechada,

7 Cu care cosașul nu își umple mâna, nici sânul său cel ce leagă snopii.

y que no es suficiente para que un segador la sostenga, ni suficiente para que el cosechador llene sus brazos.

8 Nici trecătorii nu spun: Binecuvântarea DOMNULUI fie peste voi; vă binecuvântăm în numele DOMNULUI.

Que al pasar nadie les diga, “La bendición del Señor esté sobre ti, te bendecimos en el nombre del Señor”.