Psalmii 129

1 O cântare a treptelor. De multe ori m-au chinuit din tinerețea mea, să spună acum Israel:

Pogosto so me prizadeli od moje mladosti, naj sedaj reče Izrael,

2 De multe ori m-au chinuit din tinerețea mea, totuși nu m-au învins.

pogosto so me prizadeli od moje mladosti, vendar niso prevladali zoper mene.

3 Plugarii au arat pe spatele meu, și-au lungit brazdele.

Orači so orali na mojem hrbtu; svoje brazde so naredili dolge.

4 DOMNUL este drept, el a tăiat în bucăți frânghiile celor stricați.

Gospod je pravičen; razsekal je vrvi zlobnih.

5 Să fie încurcați și întorși înapoi toți cei ce urăsc Sionul.

Naj bodo zbegani in obrnjeni nazaj vsi, ki sovražijo Sion.

6 Să fie pe acoperișul casei ca iarba, care se ofilește înainte de a crește,

Naj bodo kakor trava na hišnih strehah, ki ovene preden zraste,

7 Cu care cosașul nu își umple mâna, nici sânul său cel ce leagă snopii.

s čimer kosec ne napolni svoje roke niti kdor veže snope svojega naročja.

8 Nici trecătorii nu spun: Binecuvântarea DOMNULUI fie peste voi; vă binecuvântăm în numele DOMNULUI.

[Naj] niti tisti, ki gredo mimo, ne rečejo: »Nad vami naj bo Gospodov blagoslov. Blagoslavljamo vas v Gospodovem imenu.«