< Psalmii 129 >
1 O cântare a treptelor. De multe ori m-au chinuit din tinerețea mea, să spună acum Israel:
En sang ved festreisene. Meget har de trengt mig fra min ungdom av - så sie Israel -
2 De multe ori m-au chinuit din tinerețea mea, totuși nu m-au învins.
meget har de trengt mig fra min ungdom av; men de har ikke fått overhånd over mig.
3 Plugarii au arat pe spatele meu, și-au lungit brazdele.
Min rygg har plogmenn pløid, de har gjort sine furer lange.
4 DOMNUL este drept, el a tăiat în bucăți frânghiile celor stricați.
Herren er rettferdig, han har avhugget de ugudeliges rep.
5 Să fie încurcați și întorși înapoi toți cei ce urăsc Sionul.
De skal bli til skamme og vike tilbake alle de som hater Sion,
6 Să fie pe acoperișul casei ca iarba, care se ofilește înainte de a crește,
de skal bli som gress på takene, som er visnet før det blir rykket op:
7 Cu care cosașul nu își umple mâna, nici sânul său cel ce leagă snopii.
Høstmannen fyller ikke sin hånd, ei heller den som binder kornbånd, sitt fang.
8 Nici trecătorii nu spun: Binecuvântarea DOMNULUI fie peste voi; vă binecuvântăm în numele DOMNULUI.
Og de som går forbi, sier ikke: Herrens velsignelse være over eder, vi velsigner eder i Herrens navn!