Psalmii 129

1 O cântare a treptelor. De multe ori m-au chinuit din tinerețea mea, să spună acum Israel:

Zarándoklás éneke. Sokat szorongattak engem ifjúkorom óta – mondja csak Izraél –

2 De multe ori m-au chinuit din tinerețea mea, totuși nu m-au învins.

sokat szorongattak engem ifjúkorom óta, még sem bírtak velem!

3 Plugarii au arat pe spatele meu, și-au lungit brazdele.

Hátamon szántottak a szántók, hosszúra húzták barázdájukat.

4 DOMNUL este drept, el a tăiat în bucăți frânghiile celor stricați.

Az Örökkévaló igazságos: szétvágta a gonoszok kötelét.

5 Să fie încurcați și întorși înapoi toți cei ce urăsc Sionul.

Szégyent valljanak és hátráljanak meg mind a Czión gyűlölői;

6 Să fie pe acoperișul casei ca iarba, care se ofilește înainte de a crește,

legyenek mint a háztetők fűve, mely mielőtt kitépik, elszáradt;

7 Cu care cosașul nu își umple mâna, nici sânul său cel ce leagă snopii.

melylyel nem töltötte meg markát az arató, sem ölét a kévekötő,

8 Nici trecătorii nu spun: Binecuvântarea DOMNULUI fie peste voi; vă binecuvântăm în numele DOMNULUI.

s nem mondták az arra menők: az Örökkévaló áldása reátok! Áldunk titeket az Örökkévaló nevében!