< Psalmii 129 >
1 O cântare a treptelor. De multe ori m-au chinuit din tinerețea mea, să spună acum Israel:
Cantique des pèlerinages. Mes ennemis m'ont assez opprimé dès ma jeunesse, — Israël peut bien le dire! —
2 De multe ori m-au chinuit din tinerețea mea, totuși nu m-au învins.
Ils m'ont assez opprimé dès ma jeunesse; Mais ils ne m'ont pas vaincu.
3 Plugarii au arat pe spatele meu, și-au lungit brazdele.
Des laboureurs ont labouré mon dos; Ils y ont tracé tout au long leurs sillons.
4 DOMNUL este drept, el a tăiat în bucăți frânghiile celor stricați.
Mais l'Éternel est juste; Il a brisé les chaînes qu'avaient préparées les méchants.
5 Să fie încurcați și întorși înapoi toți cei ce urăsc Sionul.
Tous ceux qui haïssent Sion Seront couverts de honte et jetés au rebut.
6 Să fie pe acoperișul casei ca iarba, care se ofilește înainte de a crește,
Ils seront comme l'herbe des toits, Qui sèche avant de se former en tiges.
7 Cu care cosașul nu își umple mâna, nici sânul său cel ce leagă snopii.
Le moissonneur n'en remplit pas sa main, Ni le lieur de gerbes ses bras.
8 Nici trecătorii nu spun: Binecuvântarea DOMNULUI fie peste voi; vă binecuvântăm în numele DOMNULUI.
Aussi les passants ne leur disent-ils point: «La bénédiction de l'Éternel soit sur vous! Nous vous bénissons au nom de l'Éternel!»