Psalmii 129

1 O cântare a treptelor. De multe ori m-au chinuit din tinerețea mea, să spună acum Israel:

Een bedevaartslied. Van jongs af heeft men wreed mij mishandeld, Mag Israël wel zeggen;

2 De multe ori m-au chinuit din tinerețea mea, totuși nu m-au învins.

Mij hardvochtig gekweld sinds mijn jeugd, Maar nooit mij gebroken.

3 Plugarii au arat pe spatele meu, și-au lungit brazdele.

Ploegers hebben mijn rug beploegd, En lange voren getrokken;

4 DOMNUL este drept, el a tăiat în bucăți frânghiile celor stricați.

Maar Jahweh bleef trouw: De riemen der bozen sneed Hij stuk.

5 Să fie încurcați și întorși înapoi toți cei ce urăsc Sionul.

Beschaamd moeten vluchten Alle haters van Sion.

6 Să fie pe acoperișul casei ca iarba, care se ofilește înainte de a crește,

Ze zullen worden als gras op de daken, Dat vóór het opschiet, verdort;

7 Cu care cosașul nu își umple mâna, nici sânul său cel ce leagă snopii.

Waarmee geen maaier zijn hand kan vullen, Geen hooier zijn arm.

8 Nici trecătorii nu spun: Binecuvântarea DOMNULUI fie peste voi; vă binecuvântăm în numele DOMNULUI.

En niemand zal in het voorbijgaan zeggen: "De zegen van Jahweh over u; Wij zegenen u in Jahweh’s Naam!"