< Psalmii 127 >
1 O cântare a treptelor, pentru Solomon. Dacă nu zidește DOMNUL casa, în zadar muncesc cei ce o zidesc; dacă nu păzește DOMNUL cetatea, în zadar veghează paznicul.
Ako Gospod neæe graditi doma, uzalud se muèe koji ga grade; ako neæe Gospod èuvati grada, uzalud ne spava stražar.
2 Este deșert pentru voi a vă scula devreme, a sta până târziu, a mânca pâinea întristărilor, pentru că el dă somn preaiubitului său.
Uzalud ranite, dockan liježete, jedete hljeb umorni; milome svojemu on daje san.
3 Iată, copiii sunt o moștenire de la DOMNUL și rodul pântecelui este răsplata sa.
Evo našljedstva od Gospoda: djeca, porod je dar od njega.
4 Ca săgețile în mâna viteazului, astfel sunt copiii tinereții.
Što su strijele u ruci jakome, to su sinovi mladi.
5 Ferice de omul care își umple tolba cu ei, ei nu se vor rușina ci vor vorbi cu dușmanii la poartă.
Blago èovjeku koji je njima napunio tul svoj! Neæe se osramotiti kad se stanu razgovarati s neprijateljima na vratima.