< Psalmii 120 >
1 O cântare a treptelor. În strâmtorarea mea am strigat către DOMNUL și el m-a ascultat.
Pesem preizvrstna. Gospoda sem klical v največji stiski svoji, in uslišal me je.
2 Scapă-mi sufletul, DOAMNE, de buzele mincinoase și de limba înșelătoare.
Gospod, reši me ustne lažnjive, zvijačnega jezika.
3 Ce ți se va da? Sau ce ți se va face, limbă mincinoasă?
Kaj naj ti dá, ali kaj pridene jezik zvijačni?
4 Săgeți ascuțite ale celui tare, cu cărbuni de ienupăr.
Besede podobne ostrim pušicam mogočnega, primérne žarjavici brinjevi.
5 Vai mie, că locuiesc temporar în Meșec, că locuiesc în corturile Chedarului.
Gorjé meni, ker popotujem toliko časa, stanujem kakor prebivalci šatorov Kedarski.
6 Sufletul meu a locuit mult cu cel ce urăște pacea.
Predolgo zdí se duši moji da je prebivala pri sovražniku mirú.
7 Eu sunt pentru pace, dar când vorbesc eu, ei sunt pentru război.
Jaz ljubim mir, ali ko govorim, kličejo oni na boj.