< Psalmii 120 >
1 O cântare a treptelor. În strâmtorarea mea am strigat către DOMNUL și el m-a ascultat.
Grádicsok éneke. Nyomorúságomban az Úrhoz kiálték, és meghallgata engem.
2 Scapă-mi sufletul, DOAMNE, de buzele mincinoase și de limba înșelătoare.
Mentsd meg, Uram, lelkemet a hazug ajaktól és a csalárd nyelvtől!
3 Ce ți se va da? Sau ce ți se va face, limbă mincinoasă?
Mit adjanak néked, vagy mit nyujtsanak néked, te csalárd nyelv?!
4 Săgeți ascuțite ale celui tare, cu cărbuni de ienupăr.
Vitéznek hegyes nyilait fenyőfa parázsával.
5 Vai mie, că locuiesc temporar în Meșec, că locuiesc în corturile Chedarului.
Jaj nékem, hogy Mésekben bujdosom és a Kédár sátrai közt lakom!
6 Sufletul meu a locuit mult cu cel ce urăște pacea.
Sok ideje lakozik az én lelkem a békességnek gyűlölőivel!
7 Eu sunt pentru pace, dar când vorbesc eu, ei sunt pentru război.
Magam vagyok a békesség, de mihelyt megszólalok, ők viadalra készek.