Psalmii 120

1 O cântare a treptelor. În strâmtorarea mea am strigat către DOMNUL și el m-a ascultat.

Cantique des pèlerinages. J'ai invoqué l'Éternel dans ma détresse, Et il m'a exaucé.

2 Scapă-mi sufletul, DOAMNE, de buzele mincinoase și de limba înșelătoare.

Éternel, délivre mon âme des lèvres menteuses, De la langue perfide!

3 Ce ți se va da? Sau ce ți se va face, limbă mincinoasă?

Quelle sera ta rétribution, Quel sera ton profit, langue perfide?

4 Săgeți ascuțite ale celui tare, cu cărbuni de ienupăr.

— Les flèches aiguës du guerrier, Avec les charbons ardents du genêt! —

5 Vai mie, că locuiesc temporar în Meșec, că locuiesc în corturile Chedarului.

Malheureux que je suis, de séjourner dans Mésec, De demeurer sous les tentes de Kédar!

6 Sufletul meu a locuit mult cu cel ce urăște pacea.

Trop longtemps mon âme a demeuré Parmi ceux qui haïssent la paix.

7 Eu sunt pentru pace, dar când vorbesc eu, ei sunt pentru război.

Je veux la paix; mais, dès que j'ouvre la bouche, Ils veulent la guerre!