< Psalmii 12 >
1 Mai marelui muzician pe un instrument cu coarde, un psalm al lui David. Ajută DOAMNE, fiindcă cel evlavios se duce, fiindcă dispar cei credincioși dintre copiii oamenilor.
Til sangmesteren, efter Sjeminit; en salme av David. Frels, Herre! for de fromme er borte, de trofaste er forsvunnet blandt menneskenes barn.
2 Ei vorbesc deșertăciune, fiecare cu aproapele său, ei vorbesc cu buze lingușitoare și cu o inimă prefăcută.
Løgn taler de, hver med sin næste, med falske leber; med tvesinnet hjerte taler de.
3 DOMNUL va stârpi toate buzele lingușitoare și limba care vorbește lucruri trufașe,
Herren utrydde alle falske leber, den tunge som taler store ord,
4 Ei care au spus: Cu limba noastră vom învinge și buzele noastre sunt ale noastre; cine este domn peste noi?
dem som sier: Ved vår tunge skal vi få overhånd, våre leber er med oss, hvem er herre over oss?
5 Din cauza oprimării celor săraci, din cauza oftatului celor nevoiași, mă voi ridica acum, spune DOMNUL; îl voi pune la loc sigur față de cel ce pufnește la el.
For de elendiges ødeleggelses skyld, for de fattiges sukks skyld vil jeg nu reise mig, sier Herren; jeg vil gi dem frelse som stunder efter den.
6 Cuvintele DOMNULUI sunt cuvinte pure, ca argintul curățat într-un cuptor de pământ, purificat de șapte ori.
Herrens ord er rene ord, likesom sølv som er renset i en smeltedigel i jorden, syv ganger renset.
7 Tu le vei ține, DOAMNE, tu le vei păstra din această generație pentru totdeauna.
Du, Herre, vil bevare dem, du vil vokte dem for denne slekt evindelig.
8 Cei stricați umblă pretutindeni, când cei mai ticăloși oameni sunt înălțați.
Rundt omkring svermer de ugudelige, når skarn er ophøiet blandt menneskenes barn.