< Psalmii 109 >

1 Mai marelui muzician, un psalm al lui David. Nu tăcea, Dumnezeul laudei mele,
Al maestro de coro. De David. Salmo. Oh Dios, Gloria mía, no enmudezcas,
2 Pentru că gura celui stricat și gura celui înșelător sunt deschise împotriva mea, au vorbit împotriva mea cu o limbă mincinoasă.
porque bocas impías y dolosas se han abierto contra mí y me hablan con lengua pérfida.
3 M-au încercuit de asemenea cu vorbe de ură și au luptat împotriva mea fără motiv.
Me asedian con odiosos discursos, me combaten sin motivo.
4 Pentru dragostea mea sunt ei potrivnicii mei, dar eu mă dedic rugăciunii.
Por lo que me debieran amar, me acusan, y yo hago oración.
5 Și mi-au răsplătit cu rău pentru bine și ură pentru dragostea mea.
Me devuelven mal por bien, y odio a cambio de mi amor.
6 Pune peste el un om stricat și să stea în picioare Satan la dreapta lui.
Ponlo bajo la mano de un impío, con el acusador a su derecha.
7 Când va fi judecat, să fie condamnat și rugăciunea lui să devină păcat.
Cuando se le juzgue, salga condenado, y su oración sea pecado.
8 Zilele lui să fie puține; și un altul să îi ia serviciul.
Acórtense sus días, y otro reciba su ministerio.
9 Copiii lui să fie fără tată și soția lui văduvă.
Que sus hijos queden huérfanos y viuda su mujer.
10 Copiii lui să fie continuu vagabonzi și să cerșească, să își caute de asemenea pâinea departe de locurile lor pustiite.
Anden sus hijos mendigando, errantes, arrojados de sus casas destruidas.
11 Jecmănitorul să apuce tot ce are el; și lasă străinii să prade munca lui.
El usurero aseche todos sus bienes, y sea presa de los extraños el fruto de su trabajo.
12 Să nu fie acolo niciunul să întindă mila spre el, nici să nu fie cineva să arate favoare pentru copiii lui fără tată.
Nadie le muestre misericordia y ninguno se compadezca de sus huérfanos.
13 Posteritatea lui să fie stârpită; și în generația următoare numele lor să fie șters.
Sea su posteridad entregada al exterminio, extíngase su nombre en la primera generación.
14 Nelegiuirea părinților lui să fie amintită înaintea DOMNULUI; și să nu se șteargă păcatul mamei sale.
La culpa de sus padres sea recordada [por Yahvé], y el pecado de su madre no se borre.
15 Să fie înaintea DOMNULUI continuu, ca să stârpească amintirea lor de pe pământ.
Estén siempre ante los ojos de Yahvé, para que Él quite de la tierra su memoria;
16 Pentru că nu și-a amintit să arate milă, ci a persecutat pe sărac și pe nevoiaș, ca să ucidă pe cel cu inima frântă.
pues no pensó en usar de misericordia, sino que persiguió al infortunado, al pobre, al afligido de corazón, para darle el golpe de muerte.
17 Cum a iubit el blestemarea, astfel să vină aceasta la el; cum nu și-a găsit plăcere în binecuvântare, astfel să se depărteze aceasta de el.
Amó la maldición. ¡Cáigale encima! No quiso la bendición. ¡Apártese de él!
18 Cum s-a îmbrăcat cu blestemare precum cu haina lui, astfel să vină aceasta în adâncurile lui ca apa, și în oasele lui ca untdelemnul.
Se revistió de maldición como de una túnica; y le penetró como agua en sus entrañas, y como aceite en sus huesos.
19 Să îi fie ca o haină care îl acoperă și ca un brâu cu care este încins continuu.
Séale como manto que lo cubra, y como cinto con que siempre se ciña.
20 Să fie aceasta răsplata potrivnicilor mei de la DOMNUL și a celor ce vorbesc rău împotriva sufletului meu.
Tal pago tengan [de Yahvé] los que me acusan y los que profieren maldiciones contra mí.
21 Dar tu, DUMNEZEULE Domnul, lucrează pentru mine datorită numelui tău, pentru că mila ta este bună, salvează-mă.
Mas Tú, Yahvé, Señor mío, haz conmigo según la gloria de tu Nombre; sálvame, pues tu bondad es misericordiosa.
22 Căci eu sunt sărac și nevoiaș, și inima mea este rănită înăuntrul meu.
Porque yo soy un infortunado y pobre, y llevo en mí el corazón herido.
23 Am trecut ca umbra când aceasta se lungește, sunt aruncat în sus și în jos ca lăcusta.
Como sombra que declina, me voy desvaneciendo; soy arrojado como la langosta.
24 Genunchii mei se clatină de postire și carnea mea hămesește de grăsime.
Mis rodillas vacilan, debilitadas por el ayuno, y mi carne, enflaquecida, desfallece.
25 Am devenit de asemenea ocară pentru ei, când s-au uitat la mine și-au clătinat capetele.
Y he venido a ser el escarnio de ellos; me miran, y hacen meneos de cabeza.
26 Ajută-mă, DOAMNE Dumnezeul meu, salvează-mă conform milei tale,
Ayúdame, Yahvé, Dios mío, sálvame conforme a tu misericordia.
27 Ca ei să știe că aceasta este mâna ta; că tu, DOAMNE, ai făcut aceasta.
Y sepan que aquí está tu mano, y que eres Tú, Yahvé, quien lo ha hecho.
28 Lasă-i să blesteme, dar tu binecuvântează; când ei se ridică, să fie rușinați; dar servitorul tău să se bucure.
Que ellos maldigan, pero Tú bendíceme. Véanse confundidos los que contra mí se levantan, mas alégrese tu siervo.
29 Potrivnicii mei să se îmbrace cu rușine și să se acopere cu propria lor confuzie, precum cu o manta.
Sean cubiertos de ignominia los que me acusan, y envueltos en su confusión como en un manto.
30 Voi lăuda foarte mult pe DOMNUL cu gura mea; da, îl voi lăuda în mijlocul mulțimii.
Mi boca rebosará de alabanzas a Yahvé; en medio de la gran multitud cantaré sus glorias;
31 Pentru că va sta în picioare la dreapta celui sărac, pentru a-l salva de cei ce îi condamnă sufletul.
porque Él se mantuvo a la derecha de este pobre para salvarlo de sus jueces.

< Psalmii 109 >