< Psalmii 109 >
1 Mai marelui muzician, un psalm al lui David. Nu tăcea, Dumnezeul laudei mele,
Načelniku godbe, psalm Davidov. O Bog hvale moje, ne delaj se gluhega.
2 Pentru că gura celui stricat și gura celui înșelător sunt deschise împotriva mea, au vorbit împotriva mea cu o limbă mincinoasă.
Ker usta krivičnega in usta zvijačna so so odprla zoper mene; govorila so zoper mene z lažnjivim jezikom.
3 M-au încercuit de asemenea cu vorbe de ură și au luptat împotriva mea fără motiv.
In z besedami sovražnimi so me obdali; pobijajo me po krivem.
4 Pentru dragostea mea sunt ei potrivnicii mei, dar eu mă dedic rugăciunii.
Nasprotovali so mi za ljubezen mojo, s katero sem bil v molitvi,
5 Și mi-au răsplătit cu rău pentru bine și ură pentru dragostea mea.
Vračajoč mi hudo za dobro, in sovraštvo za ljubezen mojo.
6 Pune peste el un om stricat și să stea în picioare Satan la dreapta lui.
Daj mu krivičnega za gospoda, kateri mu naj nasprotujoč stoji na desni.
7 Când va fi judecat, să fie condamnat și rugăciunea lui să devină păcat.
Ko pride pred sodbo, odide naj obsojen; in molitev njegova bodi mu v greh.
8 Zilele lui să fie puține; și un altul să îi ia serviciul.
Malo bodi dnî njegovih; drugi dobodi službo njegovo.
9 Copiii lui să fie fără tată și soția lui văduvă.
Otroci njegovi bodijo sirote, in vdova žena njegova.
10 Copiii lui să fie continuu vagabonzi și să cerșească, să își caute de asemenea pâinea departe de locurile lor pustiite.
In neprestano naj se klatijo in beračijo otroci njegovi, in iščejo naj miloščine iz krajev svojih zapuščenih.
11 Jecmănitorul să apuce tot ce are el; și lasă străinii să prade munca lui.
Odrtnik naj zagrabi, karkoli ima, in tujci naj uplenijo delo njegovo.
12 Să nu fie acolo niciunul să întindă mila spre el, nici să nu fie cineva să arate favoare pentru copiii lui fără tată.
Ne bodi mu nikogar, da mu dobroto pomolí, in ne bodi ga, da izkaže milost sirotam njegovim.
13 Posteritatea lui să fie stârpită; și în generația următoare numele lor să fie șters.
Pokončan bodi zarod njegov, v drugem rodu bodi izbrisano njih ime.
14 Nelegiuirea părinților lui să fie amintită înaintea DOMNULUI; și să nu se șteargă păcatul mamei sale.
V spominu bodi krivica očetov njegovih pri Gospodu; in greh matere njegove se ne izbriši.
15 Să fie înaintea DOMNULUI continuu, ca să stârpească amintirea lor de pe pământ.
Bodo naj vedno pred Gospodom, da iztrebi sè zemlje njih spomin.
16 Pentru că nu și-a amintit să arate milă, ci a persecutat pe sărac și pe nevoiaș, ca să ucidă pe cel cu inima frântă.
Zato ker se ni domislil izkazovati milost, ampak preganjal je moža ubozega in potrebnega in žalujočega, da ga usmrti;
17 Cum a iubit el blestemarea, astfel să vină aceasta la el; cum nu și-a găsit plăcere în binecuvântare, astfel să se depărteze aceasta de el.
In želel je, da ga zadene prokletstvo, in ni se veselil blagoslova, temuč, da naj bode daleč od njega.
18 Cum s-a îmbrăcat cu blestemare precum cu haina lui, astfel să vină aceasta în adâncurile lui ca apa, și în oasele lui ca untdelemnul.
Da se obleče s prokletstvom, kakor z oblačilom svojim, in da vnide kakor voda vanj, in kakor olje v kosti njegove
19 Să îi fie ca o haină care îl acoperă și ca un brâu cu care este încins continuu.
Pridi mu, kakor sè suknjo naj se ogrinja, in kakor s pasom naj se opasuje z njim vedno.
20 Să fie aceasta răsplata potrivnicilor mei de la DOMNUL și a celor ce vorbesc rău împotriva sufletului meu.
To bodi plačilo nasprotujočih meni od Gospoda, in njih, kateri hudo govoré zoper dušo mojo.
21 Dar tu, DUMNEZEULE Domnul, lucrează pentru mine datorită numelui tău, pentru că mila ta este bună, salvează-mă.
Ti pa, o Gospod, izkazuj mi milost zavoljo imena svojega, ker je dobra milost tvoja, reši me.
22 Căci eu sunt sărac și nevoiaș, și inima mea este rănită înăuntrul meu.
Ker ubožen sem in potreben, in srce moje je prebodeno sredi mene.
23 Am trecut ca umbra când aceasta se lungește, sunt aruncat în sus și în jos ca lăcusta.
Kakor senca, ko se nagiblje, odhajati sem primoran; kakor kobilico me podé.
24 Genunchii mei se clatină de postire și carnea mea hămesește de grăsime.
Kolena moja se šibé od posta, in meso moje hujša, ker je pošla debelost.
25 Am devenit de asemenea ocară pentru ei, când s-au uitat la mine și-au clătinat capetele.
Vrhu tega sem jim jaz v zasramovanje; ko me vidijo, majó z glavo svojo.
26 Ajută-mă, DOAMNE Dumnezeul meu, salvează-mă conform milei tale,
Pomagaj mi, o Gospod, Bog moj, reši me po milosti svoji.
27 Ca ei să știe că aceasta este mâna ta; că tu, DOAMNE, ai făcut aceasta.
Spoznajo naj, da je ta roka tvoja, da si ti, Gospod, to storil.
28 Lasă-i să blesteme, dar tu binecuvântează; când ei se ridică, să fie rușinați; dar servitorul tău să se bucure.
Preklinjajo naj, ti blagoslavljaj; ko se osramoté, kateri so vstali, veseli se naj hlapec tvoj.
29 Potrivnicii mei să se îmbrace cu rușine și să se acopere cu propria lor confuzie, precum cu o manta.
Z nečastjo naj se odenejo nasprotniki moji, in ogrnejo se naj kakor s plaščem sè sramoto svojo.
30 Voi lăuda foarte mult pe DOMNUL cu gura mea; da, îl voi lăuda în mijlocul mulțimii.
Slavil bodem močno z usti svojimi Gospoda, in sredi mnogih bodem ga hvalil.
31 Pentru că va sta în picioare la dreapta celui sărac, pentru a-l salva de cei ce îi condamnă sufletul.
Ker stoji na desni siromaku, da ga reši njih, ki mu odsojajo življenje.