Psalmii 109
1 Mai marelui muzician, un psalm al lui David. Nu tăcea, Dumnezeul laudei mele,
Ó Deus do meu louvor, não te cales,
2 Pentru că gura celui stricat și gura celui înșelător sunt deschise împotriva mea, au vorbit împotriva mea cu o limbă mincinoasă.
Pois a bocca do impio e a bocca do enganador estão abertas contra mim: teem fallado contra mim com uma lingua mentirosa.
3 M-au încercuit de asemenea cu vorbe de ură și au luptat împotriva mea fără motiv.
Elles me cercaram com palavras odiosas, e pelejaram contra mim sem causa.
4 Pentru dragostea mea sunt ei potrivnicii mei, dar eu mă dedic rugăciunii.
Em recompensa do meu amor são meus adversarios: mas eu faço oração.
5 Și mi-au răsplătit cu rău pentru bine și ură pentru dragostea mea.
E me deram mal pelo bem, e odio pelo meu amor.
6 Pune peste el un om stricat și să stea în picioare Satan la dreapta lui.
Põe sobre elle um impio, e Satanaz esteja á sua direita.
7 Când va fi judecat, să fie condamnat și rugăciunea lui să devină păcat.
Quando fôr julgado, saia condemnado; e a sua oração se lhe torne em peccado.
8 Zilele lui să fie puține; și un altul să îi ia serviciul.
Sejam poucos os seus dias, e outro tome o seu officio.
9 Copiii lui să fie fără tată și soția lui văduvă.
Sejam orphãos os seus filhos, e viuva sua mulher.
10 Copiii lui să fie continuu vagabonzi și să cerșească, să își caute de asemenea pâinea departe de locurile lor pustiite.
Sejam vagabundos e pedintes os seus filhos, e busquem o pão dos seus logares desolados.
11 Jecmănitorul să apuce tot ce are el; și lasă străinii să prade munca lui.
Lance o credor a mão a tudo quanto tenha, e despojem os estranhos o seu trabalho.
12 Să nu fie acolo niciunul să întindă mila spre el, nici să nu fie cineva să arate favoare pentru copiii lui fără tată.
Não haja ninguem que se compadeça d'elle, nem haja quem favoreça os seus orphãos.
13 Posteritatea lui să fie stârpită; și în generația următoare numele lor să fie șters.
Desappareça a sua posteridade, o seu nome seja apagado na seguinte geração.
14 Nelegiuirea părinților lui să fie amintită înaintea DOMNULUI; și să nu se șteargă păcatul mamei sale.
Esteja na memoria do Senhor a iniquidade de seus paes, e não se apague o peccado de sua mãe.
15 Să fie înaintea DOMNULUI continuu, ca să stârpească amintirea lor de pe pământ.
Antes estejam sempre perante o Senhor, para que faça desapparecer a sua memoria da terra.
16 Pentru că nu și-a amintit să arate milă, ci a persecutat pe sărac și pe nevoiaș, ca să ucidă pe cel cu inima frântă.
Porquanto não se lembrou de fazer misericordia; antes perseguiu ao varão afflicto e ao necessitado, para que podesse até matar o quebrantado de coração.
17 Cum a iubit el blestemarea, astfel să vină aceasta la el; cum nu și-a găsit plăcere în binecuvântare, astfel să se depărteze aceasta de el.
Visto que amou a maldição, ella lhe sobrevenha, e assim como não desejou a benção, ella se affaste d'elle.
18 Cum s-a îmbrăcat cu blestemare precum cu haina lui, astfel să vină aceasta în adâncurile lui ca apa, și în oasele lui ca untdelemnul.
Assim como se vestiu de maldição, como d'um vestido, assim penetre ella nas suas entranhas como agua, e em seus ossos como azeite.
19 Să îi fie ca o haină care îl acoperă și ca un brâu cu care este încins continuu.
Seja para elle como o vestido que o cobre, e como cinto que o cinja sempre.
20 Să fie aceasta răsplata potrivnicilor mei de la DOMNUL și a celor ce vorbesc rău împotriva sufletului meu.
Seja este o galardão dos meus contrarios, da parte do Senhor, e dos que fallam mal contra a minha alma.
21 Dar tu, DUMNEZEULE Domnul, lucrează pentru mine datorită numelui tău, pentru că mila ta este bună, salvează-mă.
Mas tu, Deus Senhor, trata comigo por amor do teu nome, porque a tua misericordia é boa; livra-me,
22 Căci eu sunt sărac și nevoiaș, și inima mea este rănită înăuntrul meu.
Pois estou afflicto e necessitado, e o meu coração está ferido dentro de mim.
23 Am trecut ca umbra când aceasta se lungește, sunt aruncat în sus și în jos ca lăcusta.
Vou-me como a sombra que declina; sou sacudido como o gafanhoto.
24 Genunchii mei se clatină de postire și carnea mea hămesește de grăsime.
De jejuar estão enfraquecidos os meus joelhos, e a minha carne emmagrece.
25 Am devenit de asemenea ocară pentru ei, când s-au uitat la mine și-au clătinat capetele.
E ainda lhes sou opprobrio; quando me contemplam, movem as cabeças.
26 Ajută-mă, DOAMNE Dumnezeul meu, salvează-mă conform milei tale,
Ajuda-me, Senhor Deus meu, salva-me segundo a tua misericordia.
27 Ca ei să știe că aceasta este mâna ta; că tu, DOAMNE, ai făcut aceasta.
Para que saibam que esta é a tua mão, e que tu, Senhor, o fizeste.
28 Lasă-i să blesteme, dar tu binecuvântează; când ei se ridică, să fie rușinați; dar servitorul tău să se bucure.
Amaldiçoem elles, mas abençoa tu: quando se levantarem fiquem confundidos; e alegre-se o teu servo.
29 Potrivnicii mei să se îmbrace cu rușine și să se acopere cu propria lor confuzie, precum cu o manta.
Vistam-se os meus adversarios de vergonha, e cubram-se com a sua propria confusão como com uma capa.
30 Voi lăuda foarte mult pe DOMNUL cu gura mea; da, îl voi lăuda în mijlocul mulțimii.
Louvarei grandemente ao Senhor com a minha bocca: louval-o-hei entre a multidão.
31 Pentru că va sta în picioare la dreapta celui sărac, pentru a-l salva de cei ce îi condamnă sufletul.
Pois se porá á mão direita do pobre, para o livrar dos que condemnam a sua alma.
