< Psalmii 109 >

1 Mai marelui muzician, un psalm al lui David. Nu tăcea, Dumnezeul laudei mele,
Til sangmesteren; av David; en salme. Min lovsangs Gud, ti ikke!
2 Pentru că gura celui stricat și gura celui înșelător sunt deschise împotriva mea, au vorbit împotriva mea cu o limbă mincinoasă.
For ugudelighets munn og falskhets munn har de oplatt imot mig, de har talt med mig med løgnens tunge.
3 M-au încercuit de asemenea cu vorbe de ură și au luptat împotriva mea fără motiv.
Og med hatets ord har de omgitt mig og stridt imot mig uten årsak.
4 Pentru dragostea mea sunt ei potrivnicii mei, dar eu mă dedic rugăciunii.
Til lønn for min kjærlighet stod de mig imot, enda jeg er bare bønn.
5 Și mi-au răsplătit cu rău pentru bine și ură pentru dragostea mea.
Og de la ondt på mig til lønn for godt og hat til lønn for min kjærlighet.
6 Pune peste el un om stricat și să stea în picioare Satan la dreapta lui.
Sett en ugudelig over ham, og la en anklager stå ved hans høire hånd!
7 Când va fi judecat, să fie condamnat și rugăciunea lui să devină păcat.
Når han dømmes, da la ham gå ut som skyldig, og la hans bønn bli til synd!
8 Zilele lui să fie puține; și un altul să îi ia serviciul.
La hans dager bli få, la en annen få hans embede!
9 Copiii lui să fie fără tată și soția lui văduvă.
La hans barn bli farløse og hans hustru enke,
10 Copiii lui să fie continuu vagabonzi și să cerșească, să își caute de asemenea pâinea departe de locurile lor pustiite.
og la hans barn flakke omkring og tigge, og la dem gå som tiggere fra sine ødelagte hjem!
11 Jecmănitorul să apuce tot ce are el; și lasă străinii să prade munca lui.
La ågerkaren kaste garn ut efter alt det han har, og fremmede røve frukten av hans arbeid!
12 Să nu fie acolo niciunul să întindă mila spre el, nici să nu fie cineva să arate favoare pentru copiii lui fără tată.
La ham ikke finne nogen som bevarer miskunnhet imot ham og la ingen forbarme sig over hans farløse barn!
13 Posteritatea lui să fie stârpită; și în generația următoare numele lor să fie șters.
La hans fremtid bli avskåret, deres navn bli utslettet i det annet ættledd!
14 Nelegiuirea părinților lui să fie amintită înaintea DOMNULUI; și să nu se șteargă păcatul mamei sale.
Hans fedres misgjerning bli ihukommet hos Herren, og hans mors synd bli ikke utslettet!
15 Să fie înaintea DOMNULUI continuu, ca să stârpească amintirea lor de pe pământ.
De være alltid for Herrens øine, og han utrydde deres minne av jorden,
16 Pentru că nu și-a amintit să arate milă, ci a persecutat pe sărac și pe nevoiaș, ca să ucidă pe cel cu inima frântă.
fordi han ikke kom i hu å gjøre barmhjertighet, men forfulgte en mann som var fattig og elendig og bedrøvet i hjertet, og vilde drepe ham.
17 Cum a iubit el blestemarea, astfel să vină aceasta la el; cum nu și-a găsit plăcere în binecuvântare, astfel să se depărteze aceasta de el.
Han elsket forbannelse, og den kom over ham; han hadde ikke lyst til velsignelse, og den blev langt borte fra ham;
18 Cum s-a îmbrăcat cu blestemare precum cu haina lui, astfel să vină aceasta în adâncurile lui ca apa, și în oasele lui ca untdelemnul.
han klædde sig i forbannelse som sin klædning, og den trengte som vann inn i hans liv og som olje i hans ben.
19 Să îi fie ca o haină care îl acoperă și ca un brâu cu care este încins continuu.
La den være ham som et klædebon som han dekker sig med, og som et belte som han alltid omgjorder sig med!
20 Să fie aceasta răsplata potrivnicilor mei de la DOMNUL și a celor ce vorbesc rău împotriva sufletului meu.
Dette være mine motstanderes lønn fra Herren, og deres som taler ondt imot min sjel!
21 Dar tu, DUMNEZEULE Domnul, lucrează pentru mine datorită numelui tău, pentru că mila ta este bună, salvează-mă.
Og du, Herre, Herre, gjør vel imot mig for ditt navns skyld! Fordi din miskunnhet er god, så redde du mig!
22 Căci eu sunt sărac și nevoiaș, și inima mea este rănită înăuntrul meu.
For jeg er elendig og fattig, og mitt hjerte er gjennemboret i mitt indre.
23 Am trecut ca umbra când aceasta se lungește, sunt aruncat în sus și în jos ca lăcusta.
Som en skygge, når den heller, farer jeg avsted; jeg blir jaget bort som en gresshoppe.
24 Genunchii mei se clatină de postire și carnea mea hămesește de grăsime.
Mine knær vakler av faste, og mitt kjød svinner og er uten fedme.
25 Am devenit de asemenea ocară pentru ei, când s-au uitat la mine și-au clătinat capetele.
Og jeg er blitt til spott for dem; de ser mig og ryster på hodet.
26 Ajută-mă, DOAMNE Dumnezeul meu, salvează-mă conform milei tale,
Hjelp mig, Herre min Gud, frels mig efter din miskunnhet,
27 Ca ei să știe că aceasta este mâna ta; că tu, DOAMNE, ai făcut aceasta.
så de må kjenne at dette er din hånd, at du, Herre, har gjort det!
28 Lasă-i să blesteme, dar tu binecuvântează; când ei se ridică, să fie rușinați; dar servitorul tău să se bucure.
De forbanner, men du velsigner; de reiser sig og blir til skamme, men din tjener gleder sig.
29 Potrivnicii mei să se îmbrace cu rușine și să se acopere cu propria lor confuzie, precum cu o manta.
Mine motstandere skal klæ sig i vanære og svøpe sig i sin skam som i en kappe.
30 Voi lăuda foarte mult pe DOMNUL cu gura mea; da, îl voi lăuda în mijlocul mulțimii.
Jeg vil storlig prise Herren med min munn, og midt iblandt mange vil jeg love ham;
31 Pentru că va sta în picioare la dreapta celui sărac, pentru a-l salva de cei ce îi condamnă sufletul.
for han står ved den fattiges høire hånd for å frelse ham fra dem som dømmer hans sjel.

< Psalmii 109 >