Psalmii 109
1 Mai marelui muzician, un psalm al lui David. Nu tăcea, Dumnezeul laudei mele,
Een psalm van David, voor den opperzangmeester. O God mijns lofs! zwijg niet.
2 Pentru că gura celui stricat și gura celui înșelător sunt deschise împotriva mea, au vorbit împotriva mea cu o limbă mincinoasă.
Want de mond des goddelozen en de mond des bedrogs zijn tegen mij opengedaan; zij hebben met mij gesproken met een valse tong.
3 M-au încercuit de asemenea cu vorbe de ură și au luptat împotriva mea fără motiv.
En met hatelijke woorden hebben zij mij omsingeld; ja, zij hebben mij bestreden zonder oorzaak.
4 Pentru dragostea mea sunt ei potrivnicii mei, dar eu mă dedic rugăciunii.
Voor mijn liefde, staan zij mij tegen; maar ik was steeds in het gebed.
5 Și mi-au răsplătit cu rău pentru bine și ură pentru dragostea mea.
En zij hebben mij kwaad voor goed opgelegd, en haat voor mijn liefde.
6 Pune peste el un om stricat și să stea în picioare Satan la dreapta lui.
Stel een goddeloze over hem, en de satan sta aan zijn rechterhand.
7 Când va fi judecat, să fie condamnat și rugăciunea lui să devină păcat.
Als hij gericht wordt, zo ga hij schuldig uit, en zijn gebed zij tot zonde.
8 Zilele lui să fie puține; și un altul să îi ia serviciul.
Dat zijn dagen weinig zijn; een ander neme zijn ambt;
9 Copiii lui să fie fără tată și soția lui văduvă.
Dat zijn kinderen wezen worden, en zijn vrouw weduwe.
10 Copiii lui să fie continuu vagabonzi și să cerșească, să își caute de asemenea pâinea departe de locurile lor pustiite.
En dat zijn kinderen hier en daar omzwerven, en bedelen, en de nooddruft uit hun verwoeste plaatsen zoeken.
11 Jecmănitorul să apuce tot ce are el; și lasă străinii să prade munca lui.
Dat de schuldeiser aansla al wat hij heeft, en dat de vreemden zijn arbeid roven.
12 Să nu fie acolo niciunul să întindă mila spre el, nici să nu fie cineva să arate favoare pentru copiii lui fără tată.
Dat hij niemand hebbe, die weldadigheid over hem uitstrekke, en dat er niemand zij, die zijn wezen genadig zij.
13 Posteritatea lui să fie stârpită; și în generația următoare numele lor să fie șters.
Dat zijn nakomelingen uitgeroeid worden; hun naam worde uitgedelgd in het andere geslacht.
14 Nelegiuirea părinților lui să fie amintită înaintea DOMNULUI; și să nu se șteargă păcatul mamei sale.
De ongerechtigheid zijner vaderen worde gedacht bij den HEERE, en de zonde zijner moeder worde niet uitgedelgd.
15 Să fie înaintea DOMNULUI continuu, ca să stârpească amintirea lor de pe pământ.
Dat zij gedurig voor den HEERE zijn; en Hij roeie hun gedachtenis uit van de aarde.
16 Pentru că nu și-a amintit să arate milă, ci a persecutat pe sărac și pe nevoiaș, ca să ucidă pe cel cu inima frântă.
Omdat hij niet gedacht heeft weldadigheid te doen, maar heeft den ellendigen en den nooddruftigen man vervolgd, en den verslagene van hart, om hem te doden.
17 Cum a iubit el blestemarea, astfel să vină aceasta la el; cum nu și-a găsit plăcere în binecuvântare, astfel să se depărteze aceasta de el.
Dewijl hij den vloek heeft liefgehad, dat die hem overkome, en geen lust gehad heeft tot den zegen, zo zij die verre van hem.
18 Cum s-a îmbrăcat cu blestemare precum cu haina lui, astfel să vină aceasta în adâncurile lui ca apa, și în oasele lui ca untdelemnul.
En hij zij bekleed met den vloek, als met zijn kleed, en dat die ga tot in het binnenste van hem als het water, en als de olie in zijn beenderen.
19 Să îi fie ca o haină care îl acoperă și ca un brâu cu care este încins continuu.
Die zij hem als een kleed, waarmede hij zich bedekt, en tot een gordel, waarmede hij zich steeds omgordt.
20 Să fie aceasta răsplata potrivnicilor mei de la DOMNUL și a celor ce vorbesc rău împotriva sufletului meu.
Dit zij het werkloon mijner tegenstanders van den HEERE, en dergenen, die kwaad spreken tegen mijn ziel.
21 Dar tu, DUMNEZEULE Domnul, lucrează pentru mine datorită numelui tău, pentru că mila ta este bună, salvează-mă.
Maar Gij, o HEERE Heere! maak het met mij om Uws Naams wil; dewijl Uw goedertierenheid goed is, verlos mij.
22 Căci eu sunt sărac și nevoiaș, și inima mea este rănită înăuntrul meu.
Want ik ben ellendig en nooddruftig, en mijn hart is in het binnenste van mij doorwond.
23 Am trecut ca umbra când aceasta se lungește, sunt aruncat în sus și în jos ca lăcusta.
Ik ga heen gelijk een schaduw, wanneer zij zich neigt; ik worde omgedreven als een sprinkhaan.
24 Genunchii mei se clatină de postire și carnea mea hămesește de grăsime.
Mijn knieen struikelen van vasten, en mijn vlees is vermagerd, zodat er geen vet aan is.
25 Am devenit de asemenea ocară pentru ei, când s-au uitat la mine și-au clătinat capetele.
Nog ben ik hun een smaad; als zij mij zien, zo schudden zij hun hoofd.
26 Ajută-mă, DOAMNE Dumnezeul meu, salvează-mă conform milei tale,
Help mij, HEERE, mijn God! verlos mij naar Uw goedertierenheid.
27 Ca ei să știe că aceasta este mâna ta; că tu, DOAMNE, ai făcut aceasta.
Opdat zij weten, dat dit Uw hand is, dat Gij het, HEERE! gedaan hebt.
28 Lasă-i să blesteme, dar tu binecuvântează; când ei se ridică, să fie rușinați; dar servitorul tău să se bucure.
Laat hen vloeken, maar zegen Gij; laat hen zich opmaken, maar dat zij beschaamd worden; doch dat zich Uw knecht verblijde.
29 Potrivnicii mei să se îmbrace cu rușine și să se acopere cu propria lor confuzie, precum cu o manta.
Laat mijn tegenstanders met schande bekleed worden, en dat zij met hun beschaamdheid zich bedekken, als met een mantel.
30 Voi lăuda foarte mult pe DOMNUL cu gura mea; da, îl voi lăuda în mijlocul mulțimii.
Ik zal den HEERE met mijn mond zeer loven, en in het midden van velen zal ik Hem prijzen.
31 Pentru că va sta în picioare la dreapta celui sărac, pentru a-l salva de cei ce îi condamnă sufletul.
Want Hij zal den nooddruftige ter rechterhand staan, om hem te verlossen van degenen, die zijn ziel veroordelen.
