Psalmii 107
1 Aduceți mulțumiri DOMNULUI, pentru că este bun, că a lui milă dăinuiește pentru totdeauna.
"Danket Jahwe, denn er ist gütig; / Ewig währt ja seine Huld!"
2 Așa să spună cei răscumpărați ai DOMNULUI, pe care el i-a răscumpărat din mâna dușmanului;
So sollen sprechen Jahwes Erlöste, / Die er erlöst hat aus Feindeshand,
3 Și i-a adunat din țări, de la răsărit și de la apus, de la miazănoapte și de la miazăzi.
Und die er gesammelt aus vielen Landen: / Von Ost und West, von Nord und Süd.
4 Ei au rătăcit în pustie pe o cale neumblată, nu au găsit nicio cetate în care să locuiască.
Sie irrten vom Weg in der Wüste und Öde, / Eine Stadt als Wohnsitz fanden sie nicht.
5 Înfometați și însetați, sufletul lor a leșinat în ei.
Sie litten Hunger und Durst: / Ihre Seele verzagte in ihnen.
6 Atunci în tulburarea lor au strigat către DOMNUL și el i-a eliberat din strâmtorările lor.
Da schrien sie zu Jahwe in ihrer Not: / Der riß sie heraus aus ihren Ängsten.
7 Și i-a condus pe drumul drept, ca să meargă la o cetate de locuit.
Er führte sie auf ebnem Weg, / Daß sie kamen in eine wohnliche Stadt.
8 O, de ar lăuda oamenii pe DOMNUL pentru bunătatea lui și pentru minunatele lui lucrări pentru copiii oamenilor.
Nun sollen sie Jahwe danken für seine Huld / Und für seine Wunder zum Segen der Menschen.
9 Căci el satură sufletul care tânjește și umple sufletul flămând cu bunătate.
Er hat ja die lechzende Seele gesättigt / Und die hungrige Seele mit Gutem gefüllt.
10 Cei care șed în întuneric și în umbra morții sunt legați în nenorocire și în fier,
Sie wohnten in Dunkel und Todesschatten, / Gefangen in Elend und Eisenbanden.
11 Pentru că s-au răzvrătit împotriva cuvintelor lui Dumnezeu și au disprețuit sfatul celui Preaînalt;
Denn sie hatten Jahwes Worten getrotzt / Und den Rat des Höchsten verachtet.
12 De aceea le-a umilit inima cu muncă; au căzut și nu a fost nimeni să îi ajute.
Drum beugte er auch durch Mühsal ihr Herz: / Nun sanken sie hin ohne Helfer.
13 Atunci în tulburarea lor au strigat către DOMNUL și el i-a salvat din strâmtorările lor.
Da schrien sie zu Jahwe in ihrer Not: / Der machte sie frei aus ihren Ängsten.
14 I-a adus din întuneric și din umbra morții și a rupt legăturile lor în bucăți.
Er ließ sie aus Dunkel und Todesschatten, / Und ihre Fesseln zersprengte er.
15 O, de ar lăuda oamenii pe DOMNUL pentru bunătatea lui și pentru minunatele lui lucrări pentru copiii oamenilor.
Nun sollen sie Jahwe danken für seine Huld / Und für seine Wunder zum Segen der Menschen.
16 Căci el a frânt porțile de aramă și a tăiat zăvoarele de fier în bucăți.
Denn er hat zerbrochen Türen von Erz / Und eiserne Riegel zerschlagen.
17 Nebunii, din cauza fărădelegii lor și din cauza nelegiuirilor lor, sunt nenorociți.
Gottlose mußten ob sündigen Wandels / Und ob Übertretungen leiden:
18 Sufletul lor detestă tot felul de mâncare și se apropie de porțile morții.
Jegliche Speise verabscheuten sie, / Und sie waren schon nahe den Pforten des Todes.
19 Atunci în tulburarea lor strigă către DOMNUL, iar el îi salvează din strâmtorările lor.
Da schrien sie zu Jahwe in ihrer Not / Der machte sie frei aus ihren Ängsten.
20 A trimis cuvântul lui și i-a vindecat și i-a eliberat din nimicirile lor.
Er sandte sein Wort und heilte sie / Und ließ sie entrinnen aus ihren Gruben.
21 O, de ar lăuda oamenii pe DOMNUL pentru bunătatea lui și pentru minunatele lui lucrări pentru copiii oamenilor.
Nun sollen sie Jahwe danken für seine Huld / Und für seine Wunder zum Segen der Menschen.
22 Să aducă sacrificii de mulțumiri și să vestească lucrările lui cu bucurie.
Sie sollen bringen Opfer des Danks, / Seine Taten erzählen mit Jubel.
23 Cei ce coboară la mare în corăbii, care fac comerț pe ape mari,
Die mit Schiffen das Meer befuhren, / Ihren Handel trieben in großen Gewässern,
24 Aceștia văd lucrările DOMNULUI și minunile lui în adânc.
Sie haben Jahwes Werk geschaut / Und seine Wunder im Meeresstrudel.
25 Pentru că el poruncește și ridică vântul furtunos, care înalță valurile mării.
Auf sein Wort brauste ein Sturmwind daher, / Der türmte empor die Wogen des Meers.
26 Se ridică spre cer, coboară din nou spre adâncuri, sufletul lor se topește din cauza tulburării.
Sie stiegen himmelan, bald fuhren sie in die Tiefe: / Ihre Seel verging in Weh.
27 Ei se clatină încoace și încolo și șovăie ca un om beat și sunt la capătul înțelepciunii lor.
Sie schwankten und wankten wie Trunkne, / Und all ihre Weisheit war dahin.
28 Atunci în tulburarea lor strigă către DOMNUL, iar el îi scoate din strâmtorările lor.
Da schrien sie zu Jahwe in ihrer Not, / Der führte sie aus ihren Ängsten.
29 El furtuna o face liniște, așa că valurile ei se alină.
Er dämpfte den Sturm zum Säuseln, / Und stille schwiegen des Meeres Wogen.
30 Atunci ei se veselesc că s-au liniștit, iar el îi conduce la limanul lor dorit.
Da wurden sie froh, daß es ruhig geworden; / Er führte sie dann zum ersehnten Hafen.
31 O, de ar lăuda oamenii pe DOMNUL pentru bunătatea lui și pentru minunatele lui lucrări pentru copiii oamenilor.
Nun sollen sie Jahwe danken für seine Huld / Und für seine Wunder zum Segen der Menschen.
32 Să îl înalțe în adunarea poporului și să îl laude în sfatul bătrânilor.
Ja sie sollen ihn preisen in der Gemeinde / Und im Ältestenrate ihn loben.
33 El preface râurile în pustie și izvoarele de apă în uscăciune;
Er machte auch Ströme zur Wüste / Und Wasserquellen zu dürrem Land,
34 Un pământ roditor îl preface în pământ sterp, pentru stricăciunea celor ce locuiesc în el.
Fruchtbares Feld zur salzigen Steppe / Wegen der Bosheit seiner Bewohner.
35 El schimbă pustia în apă stătătoare și pământul uscat în izvoare de apă.
Er wandelte Wüsten in Wasserteiche / Und dürres Land in Wasserquellen.
36 Și acolo face pe cei flămânzi să locuiască, pentru ca ei să zidească o cetate de locuit,
Dort machte er Hungrige seßhaft: / Sie bauten sich eine Wohnstadt.
37 Și să semene câmpuri și să sădească vii, care să aducă roadele venitului.
Sie besäten Äcker, pflanzten Weingärten / Und gewannen Ertrag an Frucht.
38 El de asemenea îi binecuvântează, astfel că se înmulțesc foarte mult; și nu lasă vitele lor să se împuțineze.
Gott segnete sie: sie mehrten sich sehr, / Auch ihr Vieh ließ sich nicht vermindern.
39 Din nou, ei sunt împuținați și înjosiți prin oprimare, nenorocire și întristare.
Doch manchmal nahmen sie ab und sanken dahin / Durch den Druck von Unglück und Kummer.
40 El varsă dispreț peste prinți și îi face să rătăcească în pustie, unde nu este nicio cale.
Aber er, "der auf Fürsten Verachtung gießt / Und in wegloser Öde sie irren läßt" —
41 Totuși din nenorocire el așază pe cel sărac în înalt și îi face familii ca o turmă.
Er hob die Armen aus Elend hervor / Und mehrte ihre Sippen wie Herden.
42 Cei drepți vor vedea aceasta și se vor bucura și toată nelegiuirea își va închide gura.
Redliche sollen das sehn mit Freuden, / Doch alle Frevler müssen verstummen.
43 Oricine este înțelept și va lua seama la aceste lucruri, aceia vor înțelege bunătatea iubitoare a DOMNULUI.
Wer weise ist, der beachte dies / Und verstehe die Gnaden Jahwes!
