< Psalmii 105 >
1 Aduceți mulțumiri DOMNULUI; chemați numele lui, faceți cunoscute faptele lui printre popoare.
Pakuru Jehova Nyasaye, luonguru nyinge; landuru ne ogendini duto gima osetimo.
2 Cântați-i, cântați-i psalmi, vorbiți despre toate lucrările lui minunate.
Werneuru, pakeuru gi wende; nyisuru kuom tijene duto miwuoro.
3 Lăudați-vă în sfântul său nume, să se bucure inima celor ce caută pe DOMNUL.
Nyinge maler nigi duongʼ; chuny joma manyo Jehova Nyasaye mondo obed mamor.
4 Căutați pe DOMNUL și puterea lui, căutați fața lui întotdeauna.
Ranguru Jehova Nyasaye gi tekone; dwaruru wangʼe kinde duto.
5 Amintiți-vă lucrările lui minunate pe care le-a făcut, minunile lui și judecățile gurii sale,
Paruru gik miwuoro mosetimo, honni mage kod buche mosengʼado,
6 Voi, sămânță a lui Avraam, servitorul lui, copii ai lui Iacob, aleșii lui.
yaye un nyikwa Ibrahim jatichne, yaye yawuot Jakobo joge moyiero.
7 El este DOMNUL Dumnezeul nostru, judecățile lui sunt pe tot pământul.
En e Jehova Nyasaye ma Nyasachwa; buchene ni e piny duto.
8 El și-a amintit legământul său pentru totdeauna, cuvântul care l-a poruncit la o mie de generații.
Oparo singruokne nyaka chiengʼ, weche mane osingo e tienge tara,
9 Legământ pe care l-a făcut cu Avraam și jurământul său lui Isaac;
singruok mane otimo gi Ibrahim, Muma mane okwongʼorego ni Isaka.
10 Și a confirmat același legământ lui Iacob ca lege, și lui Israel ca legământ veșnic,
Ne ogure ne Jakobo kaka chik, kendo nogure ni Israel kaka singruok mochwere, kowacho ni,
11 Spunând: Ție îți voi da țara Canaanului, sorțul moștenirii tale;
“Anamiyi piny Kanaan kaka girkeni mari.”
12 Când au fost doar puțini oameni la număr; da, foarte puțini și străini în ea.
Kane pod gin ji manok e kar rombgi, ne ginok ahinya kendo ne gin welo e pinyno,
13 Când au mers de la o națiune la alta, de la o împărăție la alt popor;
ne giwuotho e kind ogendini mopogore, ka gidhi e pinyruodhi mopogore opogore.
14 El nu a permis niciunui om să le facă rău; da, a mustrat împărați pentru ei,
Ne ok oyie mondo ngʼato osandgi; nokwero ruodhi kowachonegi niya,
15 Spunând: Nu atingeți pe unșii mei și nu faceți rău profeților mei.
“Kik umul joga ma awiro; kik uhiny jonabi maga.”
16 Mai mult, a chemat foamete peste țară, a frânt tot toiagul pâinii.
Ne okelo kech e piny kendo noketho yore duto mane giyudogo chiemo;
17 A trimis un om înaintea lor, pe Iosif, care a fost vândut ca servitor,
kendo nooro ngʼato otelonegi, ngʼatno ne en Josef mane oloki kaka misumba.
18 Ale cărui picioare le-au rănit cu cătușe, fiind pus în fiare,
Ne giridho tiendene gi arungu mochuoye chuma, kendo ne giridho ngʼute gi chumbe,
19 Până la timpul când cuvântul său a venit, cuvântul DOMNULUI l-a încercat.
nyaka nochopo kinde ma gik mane okoro notimore, nyaka wach Jehova Nyasaye nochopo kare.
20 Împăratul, stăpânul poporului, a trimis și l-a dezlegat și l-a eliberat.
Ruodh Misri nooro wach mi nogonye jatend ji nogonye thuolo.
21 L-a făcut domn al casei sale și stăpân peste toată averea sa,
Nokete ruodh ode, manorito gik moko duto mane en-go,
22 Pentru a lega pe prinții lui după plăcerea sa și a învăța pe bătrânii săi înțelepciune.
mondo en ema ne otieg jotende kaka ohero kendo opuonj jodonge.
23 Israel de asemenea a venit în Egipt; și Iacob a locuit temporar în țara lui Ham.
Bangʼe Israel duto nobiro Misri; Jakobo nodoko jadak e piny Ham.
24 Și el a înmulțit mult pe poporul lui; și i-a făcut mai puternici decât pe dușmanii lor.
Jehova Nyasaye nomiyo joge onya ahinya; nomiyo gibedo mathoth ma wasikgi ne ok nyal nyalogi,
25 A întors inima lor pentru a urî pe poporul său, ca să se poarte cu viclenie cu servitorii săi.
wasikgi ma noloko chunygi mondo ocha joge, kendo noketo chunye mar timo ne jotichne marach.
26 A trimis pe Moise, servitorul său; și pe Aaron, pe care l-a ales.
Nooro Musa jatichne, gi Harun, ngʼat mane oseyiero.
27 Ei au arătat semnele lui printre ei și minuni în țara lui Ham.
Negitimo ranyisi mag honni e diergi, ee, negitimo timbene miwuoro e piny Ham.
28 El a trimis întunecime și a făcut-o întuneric; și nu s-au răzvrătit împotriva cuvântului său.
Nooro mudho mi nomiyo piny olil nimar donge ne gisengʼanyo ne wechene?
29 Le-a prefăcut apele în sânge și le-a ucis peștii.
Noloko pigegi remo, mi nomiyo rechgi otho.
30 Pământul lor a adus broaște din abundență, în încăperile împăraților lor.
Ogwende nosieko mopongʼo pinygi, kendo negidonjo nyaka ei ute nindo mag ruodhigi.
31 El a vorbit și au venit multe feluri de muște și păduchi în toate ținuturile lor.
Nowuoyo, mi pumbi mag lwangʼni nosieko, kendo kikun nopongʼo pinygi.
32 Le-a dat grindină ca ploaie și flăcări de foc în țara lor.
Nomiyo kodhi olokore pe kendo mil polo nokwako pinygi;
33 A lovit de asemenea viile lor și smochinii lor și a rupt copacii din ținuturile lor.
nogoyo yiendegi mag mzabibu gi ngʼowu piny kendo nolwero yiende mane ni e pinygi.
34 El a vorbit și lăcustele și omizile au venit fără număr,
Nowuoyo, mi bonyo nosieko, ongogo mokalo akwana;
35 Și au mâncat toată verdeața în țara lor și au mâncat rodul pământului lor.
negichamo gimoro amora mane loth e pinygi koda ka chambgi mane gipidho e puothegi.
36 A lovit de asemenea toți întâii născuți în țara lor, măreția întregii lor puteri.
Bangʼe nonego nyithindo makayo duto mane ni e pinygi, kodhi mokwongo duto mane gihango nywolo.
37 De asemenea i-a scos afară cu argint și aur; și nu a fost nimeni fără vlagă printre triburile lor.
Nogolo Israel, kogangore gi fedha kod dhahabu, kendo onge ngʼama nodongʼ chien kuom dhout Israel duto.
38 Egiptul s-a veselit la plecarea lor, căci spaima de ei a căzut asupra lor.
Misri ne mor kane giwuok, nikech mbi mar jo-Israel nosegore kuomgi.
39 El a întins un nor ca acoperitoare și foc pentru a da lumină în timpul nopții.
Noumogi gi boche polo kaka raum, kendo mach nochiwonegi ler gotieno.
40 Poporul a cerut și el a adus prepelițe și i-a săturat cu pâinea cerului.
Kane gikwaye, to nokelonegi aluru kendo noyiengʼogi gi makati mar polo.
41 El a deschis stânca și apele au țâșnit; ele au alergat în locurile uscate ca un râu.
Noyawo lwanda, mi pi nowuok gi teko; kendo pigno nomol ka aora mamol e piny motwo.
42 Căci și-a amintit promisiunea sa sfântă și de Avraam servitorul său.
Nimar noparo singruokne maler mane omiyo Ibrahim jatichne.
43 Și și-a adus afară poporul cu bucurie și pe aleșii săi cu veselie;
Nogolo joge gi ilo, adier, nomiyo joge moyier owuok kakok gi mor;
44 Și le-a dat țările păgânilor și au moștenit munca popoarelor;
nomiyogi pinje mag ogendini, kendo gik ma jomoko nono nochandore ka loso nodoko girkeni magi,
45 Ca să păzească statutele lui și să țină legile lui. Lăudați pe DOMNUL.
mondo omi gilu yorene kendo girit chikene. Pak ne Jehova Nyasaye!