< Psalmii 104 >
1 Binecuvântează pe DOMNUL, suflete al meu. DOAMNE Dumnezeul meu, tu ești foarte mare; tu ești îmbrăcat cu onoare și maiestate.
Ég lofa Drottin! Drottinn, þú Guð minn, þú ert undursamlegur! Þú ert íklæddur hátign og dýrð og umlukinn ljósi!
2 Cel care se acoperă cu lumină precum cu o haină, cel care întinde cerurile ca pe o perdea,
Þú þandir út himininn eins og dúk og dreifðir um hann stjörnunum.
3 Cel care pune bârnele cămărilor lui în ape, cel care face din nori carul său; cel care umblă pe aripile vântului;
Þú mótaðir þurrlendið og rýmdir fyrir hafinu. Þú gerðir ský að vagni þínum og ferð um á vængjum vindarins.
4 Cel care face îngerii lui duhuri; pe servitorii lui un foc arzând;
Englarnir eru erindrekar þínir og eldslogar þjóna þér.
5 Care a pus fundațiile pământului, ca să nu fie clintit niciodată.
Undirstöður heimsins eru traustar, þær eru þitt verk, og þess vegna haggast hann ekki.
6 Tu l-ai acoperit cu adâncul precum cu o haină, apele au stat deasupra munților.
Þú lést vatnsflóð ganga yfir jörðina og hylja fjöllin.
7 La mustrarea ta ele au fugit; la vocea tunetului tău au plecat în grabă.
Og þegar þú bauðst, safnaðist vatnið saman í höfunum,
8 Ele urcă pe munți; coboară pe văi spre locul pe care tu l-ai întemeiat pentru ele.
fjöllin risu og dalirnir urðu til.
9 Ai așezat un hotar ca ele să nu treacă peste el, ca să nu se întoarcă din nou să acopere pământul.
Þú settir sjónum sín ákveðnu mörk svo að hann skyldi aldrei aftur flæða yfir þurrlendið.
10 El trimite izvoarele în văile care aleargă printre dealuri.
Þú settir lindir í dalina og lækir renna um fjöllin.
11 Ele adapă fiecare fiară a câmpului, măgarii sălbatici își astâmpără setea.
Þeir eru dýrunum til drykkjar og þar svalar villiasninn þorsta sínum.
12 Prin ele păsările cerului, care cântă printre ramuri, își vor avea locuințele.
Þar gera fuglar sér hreiður og söngur þeirra ómar frá trjánum.
13 El adapă dealurile din cămările lui, pământul este săturat cu rodul lucrărilor tale.
Hann sendir regn yfir fjöllin svo að jörðin ber sinn ávöxt.
14 El face să crească iarba pentru vite și verdeață pentru folosul omului, ca să aducă hrană din pământ;
Safaríkt grasið vex að boði hans og er búfénu til fæðu. En maðurinn yrkir jörðina, ræktar ávexti, grænmeti og korn,
15 Și vin, care face inima omului veselă, și untdelemn pentru a face fața lui să strălucească și pâine care întărește inima omului.
einnig vín sér til gleði, olíu sem gerir andlitið gljáandi og brauð sem gefur kraft.
16 Copacii DOMNULUI sunt plini de sevă; cedrii Libanului, pe care i-a sădit,
Drottinn gróðursetti sedrustrén í Líbanon, há og tignarleg,
17 Unde păsările își fac cuiburile; cât despre barză, brazii sunt casa ei.
og þar byggja fuglarnir sér hreiður, en storkurinn velur kýprustréð til bústaðar.
18 Dealurile înalte sunt un loc de scăpare pentru caprele sălbatice; și stâncile pentru iepuri.
Steingeiturnar kjósa hin háu fjöll, en stökkhérarnir finna sér stað í klettum.
19 El a rânduit luna pentru anotimpuri, soarele își cunoaște apusul.
Tunglið settir þú til að afmarka mánuði, en sólina til að skína um daga.
20 Tu faci întuneric și este noapte, în care toate fiarele pădurii se furișează.
Myrkur og nótt eru frá þér komin, þá fara skógardýrin á kreik.
21 Leii tineri răcnesc după prada lor și își caută hrana de la Dumnezeu.
Þá öskra ljónin eftir bráð og heimta æti sitt af Guði.
22 Soarele răsare, ei se adună și se culcă în vizuinile lor.
Þegar sólin rís draga þau sig í hlé og leggjast í fylgsni sín,
23 Omul iese la lucrarea lui și la munca lui până seara.
en mennirnir ganga út til starfa og vinna allt til kvölds.
24 DOAMNE, cât de multe sunt lucrările tale! În înțelepciune le-ai făcut pe toate, pământul este plin de bogățiile tale.
Drottinn, hvílík fjölbreytni í öllu því sem þú hefur skapað! Allt á það upphaf sitt í vísdómi þínum! Jörðin er full af því sem þú hefur gert!
25 Așa este această măreață și largă mare, în care sunt nenumărate lucruri furișându-se, deopotrivă fiare mici și mari.
Framundan mér teygir sig blikandi haf, iðandi af alls konar lífi!
26 Acolo merg corăbiile, acolo este acel leviatan, tu l-ai făcut să se joace în ea.
Og sjá! Þarna eru skipin! Og þarna hvalirnir! – þeir leika á alls oddi!
27 Acestea toate te așteptă, ca să le dai hrana la timpul cuvenit.
Allar skepnur vona á þig, að þú gefir þeim fæðu þeirra á réttum tíma.
28 Ce le dai, ele adună, tu îți deschizi mâna, ele se umplă cu bunătăți.
Þú mætir þörfum þeirra og þau mettast ríkulega af gæðum þínum.
29 Îți ascunzi fața, ele se tulbură; le iei suflarea, ele mor și se întorc în țărâna lor.
En snúir þú við þeim bakinu er úti um þau. Þegar þú ákveður, deyja þau og verða að mold,
30 Trimiți duhul tău, ele sunt create și înnoiești fața pământului.
en þú sendir líka út anda þinn og vekur nýtt líf á jörðinni.
31 Gloria DOMNULUI va dăinui pentru totdeauna, DOMNUL se va bucura în lucrările lui.
Lof sé Guði að eilífu! Drottinn gleðst yfir verkum sínum!
32 El se uită pe pământ și acesta tremură, atinge dealurile și ele fumegă.
Þegar hann lítur á jörðina, skelfur hún og eldfjöllin gjósa við snertingu fingra hans.
33 Voi cânta DOMNULUI cât timp trăiesc, voi cânta laudă Dumnezeului meu cât timp voi fi.
Ég vil lofsyngja Drottni svo lengi sem ég lifi, vegsama Guð á meðan ég er til!
34 Meditația mea despre el va fi dulce, mă voi veseli în DOMNUL.
Ó, að ljóð þetta mætti gleðja hann, því að Drottinn er gleði mín og fögnuður.
35 Să fie mistuiți păcătoșii de pe pământ și să nu mai fie cei stricați. Binecuvântează pe DOMNUL, suflete al meu. Lăudați pe DOMNUL.
Ó, að misgjörðarmenn hyrfu af jörðinni og að óguðlegir yrðu ekki framar til. En Drottin vil ég vegsama að eilífu! Hallelúja!