Psalmii 104
1 Binecuvântează pe DOMNUL, suflete al meu. DOAMNE Dumnezeul meu, tu ești foarte mare; tu ești îmbrăcat cu onoare și maiestate.
Mon âme, bénis l'Éternel! Éternel, ô mon Dieu, tu es merveilleusement grand; Tu es revêtu de splendeur et de majesté.
2 Cel care se acoperă cu lumină precum cu o haină, cel care întinde cerurile ca pe o perdea,
L'Éternel s'enveloppe de lumière comme d'un manteau; Il déploie les cieux comme une tente.
3 Cel care pune bârnele cămărilor lui în ape, cel care face din nori carul său; cel care umblă pe aripile vântului;
Il construit au-dessus des eaux sa demeure inaccessible; Les nuages lui servent de char; Il s'avance sur les ailes du vent.
4 Cel care face îngerii lui duhuri; pe servitorii lui un foc arzând;
Il fait des vents ses messagers. Et des flammes de feu ses serviteurs.
5 Care a pus fundațiile pământului, ca să nu fie clintit niciodată.
Il a posé la terre sur ses fondements: Elle ne sera jamais ébranlée.
6 Tu l-ai acoperit cu adâncul precum cu o haină, apele au stat deasupra munților.
Tu l'avais enveloppée de l'abîme comme d'un vêtement; Les eaux s'étaient arrêtées sur les montagnes:
7 La mustrarea ta ele au fugit; la vocea tunetului tău au plecat în grabă.
A ta menace, elles reculèrent! Au bruit de ton tonnerre, elles s'enfuirent épouvantées.
8 Ele urcă pe munți; coboară pe văi spre locul pe care tu l-ai întemeiat pentru ele.
Les montagnes s'élevèrent et les vallées s'abaissèrent, A la place que tu leur avais assignée.
9 Ai așezat un hotar ca ele să nu treacă peste el, ca să nu se întoarcă din nou să acopere pământul.
Tu as fixé à la mer une limite qu'elle ne franchira pas Elle ne reviendra plus couvrir la terre.
10 El trimite izvoarele în văile care aleargă printre dealuri.
Dieu envoie des sources dans les vallons, Et elles coulent entre les montagnes.
11 Ele adapă fiecare fiară a câmpului, măgarii sălbatici își astâmpără setea.
Elles abreuvent toutes les bêtes des champs; Les ânes sauvages y étanchent leur soif.
12 Prin ele păsările cerului, care cântă printre ramuri, își vor avea locuințele.
Les oiseaux du ciel habitent sur leurs bords, Et font retentir leurs chants dans le feuillage.
13 El adapă dealurile din cămările lui, pământul este săturat cu rodul lucrărilor tale.
Du haut de sa demeure, Dieu abreuve les montagnes; La terre se rassasie du fruit de ses oeuvres.
14 El face să crească iarba pentru vite și verdeață pentru folosul omului, ca să aducă hrană din pământ;
Il fait germer l'herbe pour le bétail, Et les plantes pour l'usage de l'homme, Qui tire ainsi de la terre sa nourriture:
15 Și vin, care face inima omului veselă, și untdelemn pentru a face fața lui să strălucească și pâine care întărește inima omului.
Le vin qui réjouit le coeur de l'homme, Et qui, mieux que l'huile, fait resplendir son visage, Ainsi que le pain qui fortifie le coeur de l'homme.
16 Copacii DOMNULUI sunt plini de sevă; cedrii Libanului, pe care i-a sădit,
Les arbres de l'Éternel, les cèdres du Liban Qu'il a plantés, sont gonflés de sève.
17 Unde păsările își fac cuiburile; cât despre barză, brazii sunt casa ei.
Les oiseaux y bâtissent leurs nids; La cigogne fait des cyprès sa demeure.
18 Dealurile înalte sunt un loc de scăpare pentru caprele sălbatice; și stâncile pentru iepuri.
Les hautes montagnes sont l'asile des chamois, Et les rochers servent de retraite aux gerboises.
19 El a rânduit luna pentru anotimpuri, soarele își cunoaște apusul.
L'Éternel a fait la lune pour marquer les temps, Ainsi que le soleil qui connaît l'heure de son déclin.
20 Tu faci întuneric și este noapte, în care toate fiarele pădurii se furișează.
Tu répands les ténèbres, et la nuit vient: Alors tous les animaux des forêts se mettent en mouvement.
21 Leii tineri răcnesc după prada lor și își caută hrana de la Dumnezeu.
Les jeunes lions rugissent après leur proie Et demandent à Dieu leur pâture.
22 Soarele răsare, ei se adună și se culcă în vizuinile lor.
Puis le soleil se lève: ils se retirent, Et vont se coucher dans leurs tanières.
23 Omul iese la lucrarea lui și la munca lui până seara.
Alors l'homme sort, pour se rendre à son ouvrage Et se livrer à son travail jusqu'au soir.
24 DOAMNE, cât de multe sunt lucrările tale! În înțelepciune le-ai făcut pe toate, pământul este plin de bogățiile tale.
Éternel, combien tes oeuvres sont nombreuses! Tu les as toutes faites avec sagesse; La terre est pleine de tes richesses.
25 Așa este această măreață și largă mare, în care sunt nenumărate lucruri furișându-se, deopotrivă fiare mici și mari.
Voici encore la grande et vaste mer! Là fourmillent, sans nombre. Des animaux petits et grands.
26 Acolo merg corăbiile, acolo este acel leviatan, tu l-ai făcut să se joace în ea.
Là se promènent les navires. Et ce monstre marin que tu as créé pour se jouer dans les flots,
27 Acestea toate te așteptă, ca să le dai hrana la timpul cuvenit.
Tous ces êtres attendent de toi Que tu leur donnes, en temps opportun, leur nourriture.
28 Ce le dai, ele adună, tu îți deschizi mâna, ele se umplă cu bunătăți.
Tu la leur donnes, et ils la recueillent; Tu ouvres ta main, et ils sont rassasiés de biens.
29 Îți ascunzi fața, ele se tulbură; le iei suflarea, ele mor și se întorc în țărâna lor.
Si tu caches ta face, ils sont éperdus; Si tu leur retires le souffle, ils expirent Et retournent dans leur poussière.
30 Trimiți duhul tău, ele sunt create și înnoiești fața pământului.
S'ils reçoivent de nouveau ton souffle, ils revivent. Et tu renouvelles la face de la terre.
31 Gloria DOMNULUI va dăinui pentru totdeauna, DOMNUL se va bucura în lucrările lui.
Que la gloire de l'Éternel dure à toujours! Que l'Éternel se réjouisse de ses oeuvres!
32 El se uită pe pământ și acesta tremură, atinge dealurile și ele fumegă.
Il regarde la terre, et la voilà qui tremble; Il touche les montagnes, et elles se couvrent de fumée.
33 Voi cânta DOMNULUI cât timp trăiesc, voi cânta laudă Dumnezeului meu cât timp voi fi.
Je chanterai à la gloire de l'Éternel, tant que je vivrai; Je psalmodierai en l'honneur de mon Dieu, tant que j'existerai.
34 Meditația mea despre el va fi dulce, mă voi veseli în DOMNUL.
Puisse mon cantique lui être agréable! Je me réjouirai en l'Éternel.
35 Să fie mistuiți păcătoșii de pe pământ și să nu mai fie cei stricați. Binecuvântează pe DOMNUL, suflete al meu. Lăudați pe DOMNUL.
Que les pécheurs disparaissent de la terre. Et que les méchants n'existent plus! Mon âme, bénis l'Éternel! Louez l'Éternel!
