Psalmii 104
1 Binecuvântează pe DOMNUL, suflete al meu. DOAMNE Dumnezeul meu, tu ești foarte mare; tu ești îmbrăcat cu onoare și maiestate.
Mon âme, bénis l'Eternel. Ô Eternel mon Dieu, tu es merveilleusement grand, tu es revêtu de majesté et de magnificence.
2 Cel care se acoperă cu lumină precum cu o haină, cel care întinde cerurile ca pe o perdea,
Il s'enveloppe de lumière comme d'un vêtement, il étend les cieux comme un voile.
3 Cel care pune bârnele cămărilor lui în ape, cel care face din nori carul său; cel care umblă pe aripile vântului;
Il planchéie ses hautes chambres entre les eaux; il fait des grosses nuées son chariot, il se promène sur les ailes du vent.
4 Cel care face îngerii lui duhuri; pe servitorii lui un foc arzând;
Il fait des vents ses Anges, et du feu brûlant ses serviteurs.
5 Care a pus fundațiile pământului, ca să nu fie clintit niciodată.
Il a fondé la terre sur ses bases, tellement qu'elle ne sera point ébranlée à perpétuité.
6 Tu l-ai acoperit cu adâncul precum cu o haină, apele au stat deasupra munților.
Tu l'avais couverte de l'abîme comme d'un vêtement, les eaux se tenaient sur les montagnes.
7 La mustrarea ta ele au fugit; la vocea tunetului tău au plecat în grabă.
Elles s'enfuirent à ta menace, [et] se mirent promptement en fuite au son de ton tonnerre.
8 Ele urcă pe munți; coboară pe văi spre locul pe care tu l-ai întemeiat pentru ele.
Les montagnes s'élevèrent, et les vallées s'abaissèrent, au même lieu que tu leur avais établi.
9 Ai așezat un hotar ca ele să nu treacă peste el, ca să nu se întoarcă din nou să acopere pământul.
Tu leur as mis une borne qu'elles ne passeront point, elles ne retourneront plus à couvrir la terre.
10 El trimite izvoarele în văile care aleargă printre dealuri.
C'est lui qui conduit les fontaines par les vallées, tellement qu'elles se promènent entre les monts.
11 Ele adapă fiecare fiară a câmpului, măgarii sălbatici își astâmpără setea.
Elles abreuvent toutes les bêtes des champs, les ânes sauvages en étanchent leur soif.
12 Prin ele păsările cerului, care cântă printre ramuri, își vor avea locuințele.
Les oiseaux des cieux se tiennent auprès d'elles, et font résonner leur voix d'entre la ramée.
13 El adapă dealurile din cămările lui, pământul este săturat cu rodul lucrărilor tale.
Il abreuve les montagnes de ses chambres hautes; [et] la terre est rassasiée du fruit de tes œuvres.
14 El face să crească iarba pentru vite și verdeață pentru folosul omului, ca să aducă hrană din pământ;
Il fait germer le foin pour le bétail, et l'herbe pour le service de l'homme, faisant sortir le pain de la terre;
15 Și vin, care face inima omului veselă, și untdelemn pentru a face fața lui să strălucească și pâine care întărește inima omului.
Et le vin qui réjouit le cœur de l'homme, qui fait reluire son visage avec l'huile, et qui soutient le cœur de l'homme avec le pain.
16 Copacii DOMNULUI sunt plini de sevă; cedrii Libanului, pe care i-a sădit,
Les hauts arbres en sont rassasiés, [et] les cèdres du Liban, qu'il a plantés,
17 Unde păsările își fac cuiburile; cât despre barză, brazii sunt casa ei.
Afin que les oiseaux y fassent leurs nids. Quant à la cigogne, les sapins [sont sa demeure].
18 Dealurile înalte sunt un loc de scăpare pentru caprele sălbatice; și stâncile pentru iepuri.
Les hautes montagnes sont pour les chamois [et] les rochers sont la retraite des lapins.
19 El a rânduit luna pentru anotimpuri, soarele își cunoaște apusul.
Il a fait la lune pour les saisons, et le soleil connaît son coucher.
20 Tu faci întuneric și este noapte, în care toate fiarele pădurii se furișează.
Tu amènes les ténèbres, et la nuit vient, durant laquelle toutes les bêtes de la forêt trottent.
21 Leii tineri răcnesc după prada lor și își caută hrana de la Dumnezeu.
Les lionceaux rugissent après la proie, et pour demander au [Dieu] Fort leur pâture.
22 Soarele răsare, ei se adună și se culcă în vizuinile lor.
Le soleil se lève-t-il? ils se retirent et demeurent gisants en leurs tanières.
23 Omul iese la lucrarea lui și la munca lui până seara.
Alors l'homme sort à son ouvrage et à son travail, jusqu’au soir.
24 DOAMNE, cât de multe sunt lucrările tale! În înțelepciune le-ai făcut pe toate, pământul este plin de bogățiile tale.
Ô Eternel, que tes œuvres sont en grand nombre! tu les as toutes faites avec sagesse; la terre est pleine de tes richesses.
25 Așa este această măreață și largă mare, în care sunt nenumărate lucruri furișându-se, deopotrivă fiare mici și mari.
Cette mer grande et spacieuse, où il y a sans nombre des animaux se mouvant, des petites bêtes avec des grandes!
26 Acolo merg corăbiile, acolo este acel leviatan, tu l-ai făcut să se joace în ea.
Là se promènent les navires, et ce Léviathan que tu as formé pour s'y ébattre.
27 Acestea toate te așteptă, ca să le dai hrana la timpul cuvenit.
Elles s'attendent toutes à toi, afin que tu leur donnes la pâture en leur temps.
28 Ce le dai, ele adună, tu îți deschizi mâna, ele se umplă cu bunătăți.
Quand tu la leur donnes, elles la recueillent, et quand tu ouvres ta main, elles sont rassasiées de biens.
29 Îți ascunzi fața, ele se tulbură; le iei suflarea, ele mor și se întorc în țărâna lor.
Caches-tu ta face? elles sont troublées; retires-tu leur souffle, elles défaillent, et retournent en leur poudre.
30 Trimiți duhul tău, ele sunt create și înnoiești fața pământului.
[Mais si] tu renvoies ton Esprit, elles sont créées, et tu renouvelles la face de la terre.
31 Gloria DOMNULUI va dăinui pentru totdeauna, DOMNUL se va bucura în lucrările lui.
Que la gloire de l'Eternel soit à toujours, que l'Eternel se réjouisse en ses œuvres!
32 El se uită pe pământ și acesta tremură, atinge dealurile și ele fumegă.
Il jette sa vue sur la terre, et elle en tremble; il touche les montagnes, et elles en fument.
33 Voi cânta DOMNULUI cât timp trăiesc, voi cânta laudă Dumnezeului meu cât timp voi fi.
Je chanterai à l'Eternel durant ma vie; je psalmodierai à mon Dieu pendant que j'existerai.
34 Meditația mea despre el va fi dulce, mă voi veseli în DOMNUL.
Ma méditation lui sera agréable; [et] je me réjouirai en l'Eternel.
35 Să fie mistuiți păcătoșii de pe pământ și să nu mai fie cei stricați. Binecuvântează pe DOMNUL, suflete al meu. Lăudați pe DOMNUL.
Que les pécheurs soient consumés de dessus la terre, et qu'il n'y ait plus de méchants! Mon âme, bénis l'Eternel; louez l'Eternel.
