Psalmii 104
1 Binecuvântează pe DOMNUL, suflete al meu. DOAMNE Dumnezeul meu, tu ești foarte mare; tu ești îmbrăcat cu onoare și maiestate.
Bless the LORD, O my soul. O LORD my God, thou art very great; thou art clothed with honor and majesty.
2 Cel care se acoperă cu lumină precum cu o haină, cel care întinde cerurile ca pe o perdea,
Who coverest [thyself] with light as [with] a garment: who stretchest out the heavens like a curtain:
3 Cel care pune bârnele cămărilor lui în ape, cel care face din nori carul său; cel care umblă pe aripile vântului;
Who layeth the beams of his chambers in the waters: who maketh the clouds his chariot: who walketh upon the wings of the wind:
4 Cel care face îngerii lui duhuri; pe servitorii lui un foc arzând;
Who maketh his angels spirits; his ministers a flaming fire:
5 Care a pus fundațiile pământului, ca să nu fie clintit niciodată.
[Who] laid the foundations of the earth, [that] it should not be removed for ever.
6 Tu l-ai acoperit cu adâncul precum cu o haină, apele au stat deasupra munților.
Thou coveredst it with the deep as [with] a garment: the waters stood above the mountains.
7 La mustrarea ta ele au fugit; la vocea tunetului tău au plecat în grabă.
At thy rebuke they fled; at the voice of thy thunder they hasted away.
8 Ele urcă pe munți; coboară pe văi spre locul pe care tu l-ai întemeiat pentru ele.
They go up by the mountains; they go down by the valleys to the place which thou hast founded for them.
9 Ai așezat un hotar ca ele să nu treacă peste el, ca să nu se întoarcă din nou să acopere pământul.
Thou hast set a bound that they may not pass over; that they turn not again to cover the earth.
10 El trimite izvoarele în văile care aleargă printre dealuri.
He sendeth the springs into the valleys, [which] run among the hills.
11 Ele adapă fiecare fiară a câmpului, măgarii sălbatici își astâmpără setea.
They give drink to every beast of the field: the wild asses quench their thirst.
12 Prin ele păsările cerului, care cântă printre ramuri, își vor avea locuințele.
By them shall the fowls of the heaven have their habitation, [which] sing among the branches.
13 El adapă dealurile din cămările lui, pământul este săturat cu rodul lucrărilor tale.
He watereth the hills from his chambers: the earth is satisfied with the fruit of thy works.
14 El face să crească iarba pentru vite și verdeață pentru folosul omului, ca să aducă hrană din pământ;
He causeth the grass to grow for the cattle, and herb for the service of man: that he may bring forth food out of the earth;
15 Și vin, care face inima omului veselă, și untdelemn pentru a face fața lui să strălucească și pâine care întărește inima omului.
And wine [that] maketh glad the heart of man, [and] oil to make [his] face to shine, and bread [which] strengtheneth man's heart.
16 Copacii DOMNULUI sunt plini de sevă; cedrii Libanului, pe care i-a sădit,
The trees of the LORD are full [of sap]; the cedars of Lebanon, which he hath planted;
17 Unde păsările își fac cuiburile; cât despre barză, brazii sunt casa ei.
Where the birds make their nests: [as for] the stork, the fir-trees [are] her house.
18 Dealurile înalte sunt un loc de scăpare pentru caprele sălbatice; și stâncile pentru iepuri.
The high hills [are] a refuge for the wild goats; [and] the rocks for the conies.
19 El a rânduit luna pentru anotimpuri, soarele își cunoaște apusul.
He appointeth the moon for seasons: the sun knoweth his going down.
20 Tu faci întuneric și este noapte, în care toate fiarele pădurii se furișează.
Thou makest darkness, and it is night: in which all the beasts of the forest do creep [forth].
21 Leii tineri răcnesc după prada lor și își caută hrana de la Dumnezeu.
The young lions roar after their prey, and seek their food from God.
22 Soarele răsare, ei se adună și se culcă în vizuinile lor.
The sun ariseth, they collect, and lay themselves down in their dens.
23 Omul iese la lucrarea lui și la munca lui până seara.
Man goeth forth to his work and to his labor until the evening.
24 DOAMNE, cât de multe sunt lucrările tale! În înțelepciune le-ai făcut pe toate, pământul este plin de bogățiile tale.
O LORD, how manifold are thy works! in wisdom hast thou made them all: the earth is full of thy riches.
25 Așa este această măreață și largă mare, în care sunt nenumărate lucruri furișându-se, deopotrivă fiare mici și mari.
[So is] this great and wide sea, in which [are] creeping animals innumerable, both small and great beasts.
26 Acolo merg corăbiile, acolo este acel leviatan, tu l-ai făcut să se joace în ea.
There go the ships: [there is] that leviathan, [which] thou hast made to play therein.
27 Acestea toate te așteptă, ca să le dai hrana la timpul cuvenit.
These wait all upon thee; that thou mayest give [them] their food in due season.
28 Ce le dai, ele adună, tu îți deschizi mâna, ele se umplă cu bunătăți.
[That which] thou givest them, they gather: thou openest thy hand, they are filled with good.
29 Îți ascunzi fața, ele se tulbură; le iei suflarea, ele mor și se întorc în țărâna lor.
Thou hidest thy face, they are troubled: thou takest away their breath, they die, and return to their dust.
30 Trimiți duhul tău, ele sunt create și înnoiești fața pământului.
Thou sendest forth thy spirit, they are created: and thou renewest the face of the earth.
31 Gloria DOMNULUI va dăinui pentru totdeauna, DOMNUL se va bucura în lucrările lui.
The glory of the LORD shall endure for ever: the LORD shall rejoice in his works.
32 El se uită pe pământ și acesta tremură, atinge dealurile și ele fumegă.
He looketh on the earth, and it trembleth: he toucheth the hills, and they smoke.
33 Voi cânta DOMNULUI cât timp trăiesc, voi cânta laudă Dumnezeului meu cât timp voi fi.
I will sing to the LORD as long as I live: I will sing praise to my God while I have my being.
34 Meditația mea despre el va fi dulce, mă voi veseli în DOMNUL.
My meditation of him shall be sweet: I will be glad in the LORD.
35 Să fie mistuiți păcătoșii de pe pământ și să nu mai fie cei stricați. Binecuvântează pe DOMNUL, suflete al meu. Lăudați pe DOMNUL.
Let sinners be consumed out of the earth, and let the wicked be no more. Bless thou the LORD, O my soul. Praise ye the LORD.
