Psalmii 102
1 O rugăciune a celui nenorocit, când este copleșit și își revarsă plângerea înaintea DOMNULUI. Ascultă-mi rugăciunea, DOAMNE, și să ajungă strigătul meu până la tine.
Zayıf düşünce derdini RAB'be döken mazlumun duası Ya RAB, duamı işit, Yakarışım sana erişsin.
2 Nu îți ascunde fața de la mine în ziua tulburării; apleacă-ți urechea spre mine, în ziua când chem, răspunde-mi repede.
Sıkıntılı günümde yüzünü benden gizleme, Kulak ver sesime, Seslenince yanıt ver bana hemen.
3 Căci zilele mele sunt mistuite ca fumul și oasele mele sunt arse ca un tăciune.
Çünkü günlerim duman gibi yok oluyor, Kemiklerim ateş gibi yanıyor.
4 Inima mea este lovită și uscată precum iarba, încât uit să îmi mănânc pâinea.
Yüreğim kırgın yemiş ot gibi kurudu, Ekmek yemeyi bile unuttum.
5 Din cauza vocii geamătului meu oasele mi se lipesc de pielea mea.
Bir deri bir kemiğe döndüm Acı acı inlemekten.
6 Sunt ca un pelican în pustie, sunt ca o bufniță a deșertului.
Issız yerlerdeki ishakkuşunu andırıyorum, Viranelerdeki kukumav gibiyim.
7 Veghez și sunt ca o vrabie singură pe acoperișul casei.
Gözüme uyku girmiyor, Damda yalnız kalmış bir kuş gibiyim.
8 Dușmanii mei mă ocărăsc toată ziua; și cei furioși pe mine jură împotriva mea.
Düşmanlarım bütün gün bana hakaret ediyor, Bana dil uzatanlar adımı lanet için kullanıyor.
9 Căci am mâncat cenușa ca pâinea și mi-am amestecat băutura cu plâns,
Kızıp öfkelendiğin için Külü ekmek gibi yiyor, İçeceğime gözyaşı katıyorum. Beni kaldırıp bir yana attın.
10 Din cauza indignării tale și a furiei tale, căci tu m-ai ridicat și m-ai aruncat jos.
11 Zilele mele sunt ca o umbră care se lungește; și eu sunt uscat precum iarba.
Günlerim akşam uzayan gölge gibi yitmekte, Ot gibi sararmaktayım.
12 Dar tu, DOAMNE, vei dăinui pentru totdeauna; și amintirea ta din generație în generație.
Ama sen, sonsuza dek tahtında oturursun, ya RAB, Ünün kuşaklar boyu sürer.
13 Tu te vei ridica și vei avea milă de Sion, căci a venit timpul să îi arăți favoare, da, timpul rânduit a venit.
Kalkıp Siyon'a sevecenlik göstereceksin, Çünkü onu kayırmanın zamanıdır, beklenen zaman geldi.
14 Fiindcă servitorii tăi au plăcere în pietrele sale și arată favoare țărânii lui.
Kulların onun taşlarından hoşlanır, Tozunu bile severler.
15 Astfel păgânii se vor teme de numele DOMNULUI și toți împărații pământului de gloria ta.
Uluslar RAB'bin adından, Yeryüzü kralları görkeminden korkacak.
16 Când va zidi DOMNUL Sionul, el se va arăta în gloria sa.
Çünkü RAB Siyon'u yeniden kuracak, Görkem içinde görünecek.
17 Va lua aminte la rugăciunea celor lipsiți și nu va disprețui rugăciunea lor.
Yoksulların duasına kulak verecek, Yalvarışlarını asla hor görmeyecek.
18 Aceasta se va scrie pentru generația ce vine, și poporul care va fi creat va lăuda pe DOMNUL.
Bunlar gelecek kuşak için yazılsın, Öyle ki, henüz doğmamış insanlar RAB'be övgüler sunsun.
19 Pentru că a privit în jos din înaltul sanctuarului său; din cer a privit DOMNUL pământul,
RAB yücelerdeki kutsal katından aşağı baktı, Göklerden yeryüzünü gözetledi,
20 Pentru a asculta geamătul prizonierului, pentru a dezlega pe cei ce sunt rânduiți la moarte.
Tutsakların iniltisini duymak, Ölüm mahkûmlarını kurtarmak için.
21 Pentru a vesti numele DOMNULUI în Sion și lauda lui în Ierusalim,
Böylece halklar ve krallıklar RAB'be tapınmak için toplanınca, O'nun adı Siyon'da, Övgüsü Yeruşalim'de duyurulacak.
22 Când popoarele și împărățiile se vor aduna, pentru a servi DOMNULUI.
23 El mi-a slăbit puterea pe cale; mi-a scurtat zilele.
RAB gücümü kırdı yaşam yolunda, Ömrümü kısalttı.
24 Am spus: Dumnezeul meu, nu mă lua în mijlocul zilelor mele; anii tăi sunt din generație în generație.
“Ey Tanrım, ömrümün ortasında canımı alma!” dedim. “Senin yılların kuşaklar boyu sürer!
25 Din vechime tu ai pus temelia pământului, și cerurile sunt lucrarea mâinilor tale.
“Çok önceden attın dünyanın temellerini, Gökler de senin ellerinin yapıtıdır.
26 Ele vor pieri, dar tu vei dăinui, da, toate se vor învechi precum o haină; ca pe un veșmânt le vei schimba și vor fi schimbate;
Onlar yok olacak, ama sen kalıcısın. Hepsi bir giysi gibi eskiyecek. Onları bir kaftan gibi değiştireceksin, Geçip gidecekler.
27 Dar tu ești același și anii tăi nu vor avea sfârșit.
Ama sen hep aynısın, Yılların tükenmeyecek.
28 Copiii servitorilor tăi vor dăinui, și sămânța lor va fi întemeiată, înaintea ta.
Gözetiminde yaşayacak kullarının çocukları, Senin önünde duracak soyları.”
