Psalmii 102
1 O rugăciune a celui nenorocit, când este copleșit și își revarsă plângerea înaintea DOMNULUI. Ascultă-mi rugăciunea, DOAMNE, și să ajungă strigătul meu până la tine.
Oración de un afligido que desfallece y derrama su angustia ante el Señor. Escucha, Yahvé, mi oración, y llegue a Ti mi clamor.
2 Nu îți ascunde fața de la mine în ziua tulburării; apleacă-ți urechea spre mine, în ziua când chem, răspunde-mi repede.
No quieras esconderme tu rostro en el día de mi desolación; inclina hacia mí tu oído; apresúrate a atenderme en el día de mi llamado.
3 Căci zilele mele sunt mistuite ca fumul și oasele mele sunt arse ca un tăciune.
Porque mis días se desvanecen como el humo, y mis huesos arden como fuego.
4 Inima mea este lovită și uscată precum iarba, încât uit să îmi mănânc pâinea.
Abrasado, como la hierba, se seca mi corazón; me olvido de comer mi pan.
5 Din cauza vocii geamătului meu oasele mi se lipesc de pielea mea.
A fuerza de gemir y llorar se me pega la piel a los huesos.
6 Sunt ca un pelican în pustie, sunt ca o bufniță a deșertului.
Soy como el pelícano del desierto, hecho semejante al búho entre las ruinas.
7 Veghez și sunt ca o vrabie singură pe acoperișul casei.
No puedo conciliar el sueño, y me lamento como el ave solitaria sobre el tejado:
8 Dușmanii mei mă ocărăsc toată ziua; și cei furioși pe mine jură împotriva mea.
Mis enemigos me insultan sin cesar, y los que se enfurecen contra mí, toman mi nombre como imprecación.
9 Căci am mâncat cenușa ca pâinea și mi-am amestecat băutura cu plâns,
Mi comida es ceniza en vez de pan, y mezclo mi bebida con las lágrimas,
10 Din cauza indignării tale și a furiei tale, căci tu m-ai ridicat și m-ai aruncat jos.
a causa, de tu indignación y tu furor, porque me arrojaste después de levantarme en alto.
11 Zilele mele sunt ca o umbră care se lungește; și eu sunt uscat precum iarba.
Mis días son como la sombra que se alarga; y, como la hierba, voy secándome,
12 Dar tu, DOAMNE, vei dăinui pentru totdeauna; și amintirea ta din generație în generație.
mas Tú, Yahvé, permaneces siempre, y tu Nombre es de generación en generación.
13 Tu te vei ridica și vei avea milă de Sion, căci a venit timpul să îi arăți favoare, da, timpul rânduit a venit.
Tú te levantarás y serás propicio a Sión, porque tiempo es ya de que te apiades de ella; a llegado la hora.
14 Fiindcă servitorii tăi au plăcere în pietrele sale și arată favoare țărânii lui.
Ya tus siervos aman sus piedras, sienten compasión de sus ruinas.
15 Astfel păgânii se vor teme de numele DOMNULUI și toți împărații pământului de gloria ta.
Así, oh Yahvé, los gentiles reverenciarán tu Nombre, y tu gloria todos los reyes de la tierra,
16 Când va zidi DOMNUL Sionul, el se va arăta în gloria sa.
porque Yahvé habrá restaurado a Sión, y Él se mostrará en su gloria.
17 Va lua aminte la rugăciunea celor lipsiți și nu va disprețui rugăciunea lor.
Se volverá hacia la oración de los despojados, y no despreciará sus ruegos.
18 Aceasta se va scrie pentru generația ce vine, și poporul care va fi creat va lăuda pe DOMNUL.
Escríbase esto para la generación venidera, para que el pueblo que va a nacer alabe a Yah.
19 Pentru că a privit în jos din înaltul sanctuarului său; din cer a privit DOMNUL pământul,
Porque Yahvé se habrá inclinado desde su excelso santuario, desde el cielo habrá mirado a la tierra,
20 Pentru a asculta geamătul prizonierului, pentru a dezlega pe cei ce sunt rânduiți la moarte.
para escuchar el gemido de los cautivos y librar a los destinados a la muerte,
21 Pentru a vesti numele DOMNULUI în Sion și lauda lui în Ierusalim,
a fin de que en Sión sea pregonado el Nombre de Yahvé, y en Jerusalén su alabanza,
22 Când popoarele și împărățiile se vor aduna, pentru a servi DOMNULUI.
cuando allí se congreguen a una los pueblos y los reinos, para servir a Yahvé.
23 El mi-a slăbit puterea pe cale; mi-a scurtat zilele.
Él quebrantó mis fuerzas a medio camino; acortó mis días.
24 Am spus: Dumnezeul meu, nu mă lua în mijlocul zilelor mele; anii tăi sunt din generație în generație.
Y yo clamo: Oh Dios mío, no me quites de esta vida en la mitad de mis días, Tú, cuyos años duran por todas las generaciones.
25 Din vechime tu ai pus temelia pământului, și cerurile sunt lucrarea mâinilor tale.
En el principio cimentaste la tierra, y obra de tus manos es el cielo.
26 Ele vor pieri, dar tu vei dăinui, da, toate se vor învechi precum o haină; ca pe un veșmânt le vei schimba și vor fi schimbate;
Ellos van pasando, mas Tú permanecerás; todo en ellos se envejece como una vestidura; Tú los mudarás como quien cambia de vestido, y quedarán cambiados.
27 Dar tu ești același și anii tăi nu vor avea sfârșit.
Mas Tú eres siempre el mismo, y tus años no tienen fin.
28 Copiii servitorilor tăi vor dăinui, și sămânța lor va fi întemeiată, înaintea ta.
Los hijos de tus siervos morarán seguros, y su posteridad será estable delante de Ti.
