Psalmii 102

1 O rugăciune a celui nenorocit, când este copleșit și își revarsă plângerea înaintea DOMNULUI. Ascultă-mi rugăciunea, DOAMNE, și să ajungă strigătul meu până la tine.

En bønn av en elendig, når han vansmekter og utøser sin sorg for Herrens åsyn. Herre, hør min bønn og la mitt rop komme til dig!

2 Nu îți ascunde fața de la mine în ziua tulburării; apleacă-ți urechea spre mine, în ziua când chem, răspunde-mi repede.

Skjul ikke ditt åsyn for mig på den dag jeg er i nød! Bøi ditt øre til mig! På den dag jeg roper, skynd dig å svare mig!

3 Căci zilele mele sunt mistuite ca fumul și oasele mele sunt arse ca un tăciune.

For mine dager er faret bort som en røk, og mine ben er forbrent som en brand.

4 Inima mea este lovită și uscată precum iarba, încât uit să îmi mănânc pâinea.

Mitt hjerte er stukket som en urt og fortørket; for jeg har glemt å ete mitt brød.

5 Din cauza vocii geamătului meu oasele mi se lipesc de pielea mea.

For mine lydelige sukks skyld henger mine ben ved mitt kjøtt.

6 Sunt ca un pelican în pustie, sunt ca o bufniță a deșertului.

Jeg ligner pelikanen i ørkenen, jeg er som uglen på øde steder.

7 Veghez și sunt ca o vrabie singură pe acoperișul casei.

Jeg våker og er blitt som en enslig fugl på taket.

8 Dușmanii mei mă ocărăsc toată ziua; și cei furioși pe mine jură împotriva mea.

Hele dagen spotter mine fiender mig; de som raser mot mig, sverger ved mig.

9 Căci am mâncat cenușa ca pâinea și mi-am amestecat băutura cu plâns,

For jeg eter aske som brød og blander min drikk med gråt

10 Din cauza indignării tale și a furiei tale, căci tu m-ai ridicat și m-ai aruncat jos.

for din vredes og din harmes skyld; for du har løftet mig op og kastet mig bort.

11 Zilele mele sunt ca o umbră care se lungește; și eu sunt uscat precum iarba.

Mine dager er som en hellende skygge, og selv visner jeg som en urt.

12 Dar tu, DOAMNE, vei dăinui pentru totdeauna; și amintirea ta din generație în generație.

Men du, Herre, du troner til evig tid, og ditt minne varer fra slekt til slekt.

13 Tu te vei ridica și vei avea milă de Sion, căci a venit timpul să îi arăți favoare, da, timpul rânduit a venit.

Du vil reise dig, du vil forbarme dig over Sion; for det er tiden til å være det nådig, timen er kommet.

14 Fiindcă servitorii tăi au plăcere în pietrele sale și arată favoare țărânii lui.

For dine tjenere elsker dets stener, og de ynkes over dets støv.

15 Astfel păgânii se vor teme de numele DOMNULUI și toți împărații pământului de gloria ta.

Og hedningene skal frykte Herrens navn, og alle jordens konger din herlighet.

16 Când va zidi DOMNUL Sionul, el se va arăta în gloria sa.

For Herren har bygget Sion, han har åpenbaret sig i sin herlighet.

17 Va lua aminte la rugăciunea celor lipsiți și nu va disprețui rugăciunea lor.

Han har vendt sig til de hjelpeløses bønn, og han har ikke foraktet deres bønn.

18 Aceasta se va scrie pentru generația ce vine, și poporul care va fi creat va lăuda pe DOMNUL.

Dette skal bli opskrevet for den kommende slekt, og det folk som skal skapes, skal love Herren.

19 Pentru că a privit în jos din înaltul sanctuarului său; din cer a privit DOMNUL pământul,

For han har sett ned fra sin hellige høide, Herren har fra himmelen skuet til jorden

20 Pentru a asculta geamătul prizonierului, pentru a dezlega pe cei ce sunt rânduiți la moarte.

for å høre den fangnes sukk, for å løse dødens barn,

21 Pentru a vesti numele DOMNULUI în Sion și lauda lui în Ierusalim,

forat de i Sion skal forkynne Herrens navn og hans pris i Jerusalem,

22 Când popoarele și împărățiile se vor aduna, pentru a servi DOMNULUI.

når de samler sig, folkeslagene og rikene, for å tjene Herren.

23 El mi-a slăbit puterea pe cale; mi-a scurtat zilele.

Han har bøiet min kraft på veien, han har forkortet mine dager.

24 Am spus: Dumnezeul meu, nu mă lua în mijlocul zilelor mele; anii tăi sunt din generație în generație.

Jeg sier: Min Gud, ta mig ikke bort midt i mine dager! Dine år varer fra slekt til slekt.

25 Din vechime tu ai pus temelia pământului, și cerurile sunt lucrarea mâinilor tale.

Fordum grunnfestet du jorden, og himlene er dine henders gjerning.

26 Ele vor pieri, dar tu vei dăinui, da, toate se vor învechi precum o haină; ca pe un veșmânt le vei schimba și vor fi schimbate;

De skal forgå, men du blir stående; de skal alle eldes som et klæde, som et klædebon omskifter du dem, og de omskiftes,

27 Dar tu ești același și anii tăi nu vor avea sfârșit.

men du er den samme, og dine år får ingen ende.

28 Copiii servitorilor tăi vor dăinui, și sămânța lor va fi întemeiată, înaintea ta.

Dine tjeneres barn skal bo i ro, og deres avkom skal stå fast for ditt åsyn.