Psalmii 102
1 O rugăciune a celui nenorocit, când este copleșit și își revarsă plângerea înaintea DOMNULUI. Ascultă-mi rugăciunea, DOAMNE, și să ajungă strigătul meu până la tine.
Imádság, egy szegény számára, midőn ellankad és az Örökkévaló előtt kiönti panaszát. Örökkévaló, halljad imámat, s fohászkodásom jusson hozzád!
2 Nu îți ascunde fața de la mine în ziua tulburării; apleacă-ți urechea spre mine, în ziua când chem, răspunde-mi repede.
Ne rejtsd el arczodat tőlem szorultságom napján; hajlítsd hozzám füledet, amely napon felkiáltok, gyorsan hallgass meg!
3 Căci zilele mele sunt mistuite ca fumul și oasele mele sunt arse ca un tăciune.
Mert füstben enyésztek el napjaim, és csontjaim átizzottak mint égéstől.
4 Inima mea este lovită și uscată precum iarba, încât uit să îmi mănânc pâinea.
Megveretett, mint a fű, úgy hogy elszáradt a szívem; bizony, elfeledtem megenni kenyeremet.
5 Din cauza vocii geamătului meu oasele mi se lipesc de pielea mea.
Nyögésem hangjától odatapadt csontom húsomhoz.
6 Sunt ca un pelican în pustie, sunt ca o bufniță a deșertului.
Hasonlítok a puszta pelikánjához, olyan lettem, mint kuvik a romokban.
7 Veghez și sunt ca o vrabie singură pe acoperișul casei.
Virrasztottam s olyan lettem, mint magános madár a háztetőn.
8 Dușmanii mei mă ocărăsc toată ziua; și cei furioși pe mine jură împotriva mea.
Egész nap gyaláztak ellenségeim; az ellenem tombolók reám esküdtek.
9 Căci am mâncat cenușa ca pâinea și mi-am amestecat băutura cu plâns,
Mert hamut kenyér gyanánt ettem, s italomat sírással elegyítettem:
10 Din cauza indignării tale și a furiei tale, căci tu m-ai ridicat și m-ai aruncat jos.
indulatod és haragod miatt, mert felkaptál és elhajítottál.
11 Zilele mele sunt ca o umbră care se lungește; și eu sunt uscat precum iarba.
Napjaim akár a megnyúlt árnyék, és én elszáradok, mint a fű,
12 Dar tu, DOAMNE, vei dăinui pentru totdeauna; și amintirea ta din generație în generație.
De te, Örökkévaló, örökké trónolsz, s neved nemzedékig meg nemzedékig tart.
13 Tu te vei ridica și vei avea milă de Sion, căci a venit timpul să îi arăți favoare, da, timpul rânduit a venit.
Te majd felkelsz, irgalmazol Cziónnak, mert ideje, hogy kegyelmezz neki, mert eljött a határidő;
14 Fiindcă servitorii tăi au plăcere în pietrele sale și arată favoare țărânii lui.
mert szolgáid kedvelik a köveit és porát kegyelik.
15 Astfel păgânii se vor teme de numele DOMNULUI și toți împărații pământului de gloria ta.
S majd félik a nemzetek az Örökkévaló nevét, s mind a föld királyai dicsőségedet;
16 Când va zidi DOMNUL Sionul, el se va arăta în gloria sa.
mert megépítette az Örökkévaló Cziónt, megjelent az ő dicsőségében.
17 Va lua aminte la rugăciunea celor lipsiți și nu va disprețui rugăciunea lor.
Odafordult a hontalanok imájához, s nem vetette meg imádságukat.
18 Aceasta se va scrie pentru generația ce vine, și poporul care va fi creat va lăuda pe DOMNUL.
Fölíratik ez az utóbbi nemzedék számára, s a megteremtendő nép majd dícséri Jáht:
19 Pentru că a privit în jos din înaltul sanctuarului său; din cer a privit DOMNUL pământul,
hogy letekintett szent magasságából, az Örökkévaló az égből a földre nézett,
20 Pentru a asculta geamătul prizonierului, pentru a dezlega pe cei ce sunt rânduiți la moarte.
hogy meghallgassa a fogolynak jajgatását, hogy megoldozza a halál fiait;
21 Pentru a vesti numele DOMNULUI în Sion și lauda lui în Ierusalim,
hogy hirdessék Cziónban az Örökkévaló nevét és dícséretét Jeruzsálemben,
22 Când popoarele și împărățiile se vor aduna, pentru a servi DOMNULUI.
mikor népek gyűlnek együvé és királyságok, hogy szolgálják az Örökkévalót.
23 El mi-a slăbit puterea pe cale; mi-a scurtat zilele.
Megsanyargatta az úton erőmet, megrövidítette napjaimat.
24 Am spus: Dumnezeul meu, nu mă lua în mijlocul zilelor mele; anii tăi sunt din generație în generație.
Azt mondom: Istenem, el ne ragadj napjaim felében, nemzedéken meg nemzedékeken át a te éveid!
25 Din vechime tu ai pus temelia pământului, și cerurile sunt lucrarea mâinilor tale.
Hajdanában alapítottad a földet s kezeid műve az ég;
26 Ele vor pieri, dar tu vei dăinui, da, toate se vor învechi precum o haină; ca pe un veșmânt le vei schimba și vor fi schimbate;
ők elvesznek, de te megállasz, s mindannyian mint a ruha elkopnak: mint az öltözetet váltod őket, s ők elváltoznak.
27 Dar tu ești același și anii tăi nu vor avea sfârșit.
De te ugyanaz vagy, és éveidnek nincsen vége.
28 Copiii servitorilor tăi vor dăinui, și sămânța lor va fi întemeiată, înaintea ta.
Szolgáid fiai lakni fognak s magzatjuk megszilárdul előtted.
