Psalmii 102

1 O rugăciune a celui nenorocit, când este copleșit și își revarsă plângerea înaintea DOMNULUI. Ascultă-mi rugăciunea, DOAMNE, și să ajungă strigătul meu până la tine.

2 Nu îți ascunde fața de la mine în ziua tulburării; apleacă-ți urechea spre mine, în ziua când chem, răspunde-mi repede.

3 Căci zilele mele sunt mistuite ca fumul și oasele mele sunt arse ca un tăciune.

4 Inima mea este lovită și uscată precum iarba, încât uit să îmi mănânc pâinea.

5 Din cauza vocii geamătului meu oasele mi se lipesc de pielea mea.

6 Sunt ca un pelican în pustie, sunt ca o bufniță a deșertului.

7 Veghez și sunt ca o vrabie singură pe acoperișul casei.

8 Dușmanii mei mă ocărăsc toată ziua; și cei furioși pe mine jură împotriva mea.

9 Căci am mâncat cenușa ca pâinea și mi-am amestecat băutura cu plâns,

10 Din cauza indignării tale și a furiei tale, căci tu m-ai ridicat și m-ai aruncat jos.

11 Zilele mele sunt ca o umbră care se lungește; și eu sunt uscat precum iarba.

12 Dar tu, DOAMNE, vei dăinui pentru totdeauna; și amintirea ta din generație în generație.

13 Tu te vei ridica și vei avea milă de Sion, căci a venit timpul să îi arăți favoare, da, timpul rânduit a venit.

14 Fiindcă servitorii tăi au plăcere în pietrele sale și arată favoare țărânii lui.

15 Astfel păgânii se vor teme de numele DOMNULUI și toți împărații pământului de gloria ta.

16 Când va zidi DOMNUL Sionul, el se va arăta în gloria sa.

17 Va lua aminte la rugăciunea celor lipsiți și nu va disprețui rugăciunea lor.

18 Aceasta se va scrie pentru generația ce vine, și poporul care va fi creat va lăuda pe DOMNUL.

19 Pentru că a privit în jos din înaltul sanctuarului său; din cer a privit DOMNUL pământul,

20 Pentru a asculta geamătul prizonierului, pentru a dezlega pe cei ce sunt rânduiți la moarte.

21 Pentru a vesti numele DOMNULUI în Sion și lauda lui în Ierusalim,

22 Când popoarele și împărățiile se vor aduna, pentru a servi DOMNULUI.

23 El mi-a slăbit puterea pe cale; mi-a scurtat zilele.

24 Am spus: Dumnezeul meu, nu mă lua în mijlocul zilelor mele; anii tăi sunt din generație în generație.

25 Din vechime tu ai pus temelia pământului, și cerurile sunt lucrarea mâinilor tale.

26 Ele vor pieri, dar tu vei dăinui, da, toate se vor învechi precum o haină; ca pe un veșmânt le vei schimba și vor fi schimbate;

27 Dar tu ești același și anii tăi nu vor avea sfârșit.

28 Copiii servitorilor tăi vor dăinui, și sămânța lor va fi întemeiată, înaintea ta.