Psalmii 102

1 O rugăciune a celui nenorocit, când este copleșit și își revarsă plângerea înaintea DOMNULUI. Ascultă-mi rugăciunea, DOAMNE, și să ajungă strigătul meu până la tine.

“A prayer of the afflicted, when in deep distress he poureth out his complaint before the Lord.” Hear my prayer, O LORD! And let my cry come unto thee!

2 Nu îți ascunde fața de la mine în ziua tulburării; apleacă-ți urechea spre mine, în ziua când chem, răspunde-mi repede.

Hide not thy face from me in the day of my trouble; Incline thine ear to me when I call! Answer me speedily!

3 Căci zilele mele sunt mistuite ca fumul și oasele mele sunt arse ca un tăciune.

For my life is consumed like smoke, And my bones burn like a brand.

4 Inima mea este lovită și uscată precum iarba, încât uit să îmi mănânc pâinea.

My heart is smitten and withered like grass; Yea, I forget to eat my bread.

5 Din cauza vocii geamătului meu oasele mi se lipesc de pielea mea.

By reason of my sighing, my bones cleave to my skin;

6 Sunt ca un pelican în pustie, sunt ca o bufniță a deșertului.

I am like the pelican of the wilderness; I am like an owl amid ruins.

7 Veghez și sunt ca o vrabie singură pe acoperișul casei.

I am sleepless; I am like a solitary bird upon the house-top.

8 Dușmanii mei mă ocărăsc toată ziua; și cei furioși pe mine jură împotriva mea.

All the day long my enemies reproach me; They who rage against me curse by me.

9 Căci am mâncat cenușa ca pâinea și mi-am amestecat băutura cu plâns,

For I eat ashes like bread, And mingle my drink with tears.

10 Din cauza indignării tale și a furiei tale, căci tu m-ai ridicat și m-ai aruncat jos.

On account of thine indignation and thy wrath; For thou hast lifted me up and cast me down!

11 Zilele mele sunt ca o umbră care se lungește; și eu sunt uscat precum iarba.

My life is like a declining shadow, And I wither like grass.

12 Dar tu, DOAMNE, vei dăinui pentru totdeauna; și amintirea ta din generație în generație.

But thou, O LORD! endurest for ever, And thy name from generation to generation!

13 Tu te vei ridica și vei avea milă de Sion, căci a venit timpul să îi arăți favoare, da, timpul rânduit a venit.

Thou wilt arise and have pity upon Zion, For the time to favor her, yea, the set time, is come.

14 Fiindcă servitorii tăi au plăcere în pietrele sale și arată favoare țărânii lui.

For thy servants take pleasure in her stones; Yea, they have a regard for her dust.

15 Astfel păgânii se vor teme de numele DOMNULUI și toți împărații pământului de gloria ta.

Then shall the nations fear the name of Jehovah, And all the kings of the earth thy glory.

16 Când va zidi DOMNUL Sionul, el se va arăta în gloria sa.

For Jehovah will build up Zion; He will appear in his glory.

17 Va lua aminte la rugăciunea celor lipsiți și nu va disprețui rugăciunea lor.

He will regard the prayer of the destitute, And not despise their supplication.

18 Aceasta se va scrie pentru generația ce vine, și poporul care va fi creat va lăuda pe DOMNUL.

This shall be written for the generation to come, That the people to be born may praise Jehovah.

19 Pentru că a privit în jos din înaltul sanctuarului său; din cer a privit DOMNUL pământul,

For he looketh down from his holy height, From heaven doth he cast his eye upon the earth,

20 Pentru a asculta geamătul prizonierului, pentru a dezlega pe cei ce sunt rânduiți la moarte.

To listen to the sighs of the prisoner. To release those that are doomed to death;

21 Pentru a vesti numele DOMNULUI în Sion și lauda lui în Ierusalim,

That they may declare the name of Jehovah in Zion, And his praise in Jerusalem,

22 Când popoarele și împărățiile se vor aduna, pentru a servi DOMNULUI.

When the nations are assembled together, And the kingdoms to serve Jehovah.

23 El mi-a slăbit puterea pe cale; mi-a scurtat zilele.

He hath weakened my strength on the way, He hath shortened my days.

24 Am spus: Dumnezeul meu, nu mă lua în mijlocul zilelor mele; anii tăi sunt din generație în generație.

I say, O my God! take me not away in the midst of my days! Thy years endure through all generations.

25 Din vechime tu ai pus temelia pământului, și cerurile sunt lucrarea mâinilor tale.

Of old hast thou laid the foundations of the earth, And the heavens are the work of thy hands;

26 Ele vor pieri, dar tu vei dăinui, da, toate se vor învechi precum o haină; ca pe un veșmânt le vei schimba și vor fi schimbate;

They shall perish, but thou shalt endure; Yea, all of them shall wax old like a garment; As a vesture shalt thou change them, And they shall be changed;

27 Dar tu ești același și anii tăi nu vor avea sfârșit.

But thou art the same, And thy years have no end.

28 Copiii servitorilor tăi vor dăinui, și sămânța lor va fi întemeiată, înaintea ta.

The children of thy servants shall dwell securely, And their posterity shall be established before thee.