< Psalmii 102 >

1 O rugăciune a celui nenorocit, când este copleșit și își revarsă plângerea înaintea DOMNULUI. Ascultă-mi rugăciunea, DOAMNE, și să ajungă strigătul meu până la tine.
A PRAYER OF THE AFFLICTED WHEN HE IS FEEBLE, AND POURS OUT HIS COMPLAINT BEFORE YHWH. O YHWH, hear my prayer, indeed, my cry comes to You.
2 Nu îți ascunde fața de la mine în ziua tulburării; apleacă-ți urechea spre mine, în ziua când chem, răspunde-mi repede.
Do not hide Your face from me, In a day of my adversity, Incline Your ear to me, In the day I call, hurry, answer me.
3 Căci zilele mele sunt mistuite ca fumul și oasele mele sunt arse ca un tăciune.
For my days have been consumed in smoke, And my bones have burned as a firebrand.
4 Inima mea este lovită și uscată precum iarba, încât uit să îmi mănânc pâinea.
Struck as the herb, and withered, is my heart, For I have forgotten to eat my bread.
5 Din cauza vocii geamătului meu oasele mi se lipesc de pielea mea.
From the voice of my sighing My bone has cleaved to my flesh.
6 Sunt ca un pelican în pustie, sunt ca o bufniță a deșertului.
I have been like to a pelican of the wilderness, I have been as an owl of the dry places.
7 Veghez și sunt ca o vrabie singură pe acoperișul casei.
I have watched, and I am As a bird alone on the roof.
8 Dușmanii mei mă ocărăsc toată ziua; și cei furioși pe mine jură împotriva mea.
All the day my enemies reproached me, Those mad at me have sworn against me.
9 Căci am mâncat cenușa ca pâinea și mi-am amestecat băutura cu plâns,
Because I have eaten ashes as bread, And have mingled my drink with weeping,
10 Din cauza indignării tale și a furiei tale, căci tu m-ai ridicat și m-ai aruncat jos.
From Your indignation and Your wrath, For You have lifted me up, And cast me down.
11 Zilele mele sunt ca o umbră care se lungește; și eu sunt uscat precum iarba.
My days [are] stretched out as a shadow, And I am withered as the herb.
12 Dar tu, DOAMNE, vei dăinui pentru totdeauna; și amintirea ta din generație în generație.
And You, O YHWH, abide for all time, And Your memorial from generation to generation.
13 Tu te vei ridica și vei avea milă de Sion, căci a venit timpul să îi arăți favoare, da, timpul rânduit a venit.
You rise—You pity Zion, For the time to favor her, For the appointed time has come.
14 Fiindcă servitorii tăi au plăcere în pietrele sale și arată favoare țărânii lui.
For Your servants have been pleased with her stones, And they favor her dust.
15 Astfel păgânii se vor teme de numele DOMNULUI și toți împărații pământului de gloria ta.
And nations fear the Name of YHWH, And all kings of the earth Your glory,
16 Când va zidi DOMNUL Sionul, el se va arăta în gloria sa.
For YHWH has built Zion, He has been seen in His glory,
17 Va lua aminte la rugăciunea celor lipsiți și nu va disprețui rugăciunea lor.
He turned to the prayer of the destitute, And He has not despised their prayer.
18 Aceasta se va scrie pentru generația ce vine, și poporul care va fi creat va lăuda pe DOMNUL.
This is written for a later generation, And the people created praise YAH.
19 Pentru că a privit în jos din înaltul sanctuarului său; din cer a privit DOMNUL pământul,
For He has looked From the high place of His sanctuary. YHWH looked attentively from the heavens to earth,
20 Pentru a asculta geamătul prizonierului, pentru a dezlega pe cei ce sunt rânduiți la moarte.
To hear the groan of the prisoner, To loose sons of death,
21 Pentru a vesti numele DOMNULUI în Sion și lauda lui în Ierusalim,
To declare in Zion the Name of YHWH, And His praise in Jerusalem,
22 Când popoarele și împărățiile se vor aduna, pentru a servi DOMNULUI.
In the peoples being gathered together, And the kingdoms—to serve YHWH.
23 El mi-a slăbit puterea pe cale; mi-a scurtat zilele.
He has humbled my power in the way, He has shortened my days.
24 Am spus: Dumnezeul meu, nu mă lua în mijlocul zilelor mele; anii tăi sunt din generație în generație.
I say, “My God, do not take me up in the midst of my days,” Your years [are] through all generations.
25 Din vechime tu ai pus temelia pământului, și cerurile sunt lucrarea mâinilor tale.
You founded the earth before time, And the heavens [are] the work of Your hands.
26 Ele vor pieri, dar tu vei dăinui, da, toate se vor învechi precum o haină; ca pe un veșmânt le vei schimba și vor fi schimbate;
They perish, and You remain, And all of them become old as a garment, You change them as clothing, And they are changed.
27 Dar tu ești același și anii tăi nu vor avea sfârșit.
And You [are] the same, and Your years are not finished.
28 Copiii servitorilor tăi vor dăinui, și sămânța lor va fi întemeiată, înaintea ta.
The sons of Your servants continue, And their seed is established before You!

< Psalmii 102 >