Psalmii 102

1 O rugăciune a celui nenorocit, când este copleșit și își revarsă plângerea înaintea DOMNULUI. Ascultă-mi rugăciunea, DOAMNE, și să ajungă strigătul meu până la tine.

A Prayer of the afflicted, when he is overwhelmed, and poureth out his complaint before the LORD. Hear my prayer, O LORD, and let my cry come unto thee.

2 Nu îți ascunde fața de la mine în ziua tulburării; apleacă-ți urechea spre mine, în ziua când chem, răspunde-mi repede.

Hide not thy face from me in the day [when] I am in trouble; incline thine ear unto me: in the day [when] I call answer me speedily.

3 Căci zilele mele sunt mistuite ca fumul și oasele mele sunt arse ca un tăciune.

For my days are consumed like smoke, and my bones are burned as an hearth.

4 Inima mea este lovită și uscată precum iarba, încât uit să îmi mănânc pâinea.

My heart is smitten, and withered like grass; so that I forget to eat my bread.

5 Din cauza vocii geamătului meu oasele mi se lipesc de pielea mea.

By reason of the voice of my groaning my bones cleave to my skin.

6 Sunt ca un pelican în pustie, sunt ca o bufniță a deșertului.

I am like a pelican of the wilderness: I am like an owl of the desert.

7 Veghez și sunt ca o vrabie singură pe acoperișul casei.

I watch, and am as a sparrow alone upon the house top.

8 Dușmanii mei mă ocărăsc toată ziua; și cei furioși pe mine jură împotriva mea.

Mine enemies reproach me all the day; [and] they that are mad against me are sworn against me.

9 Căci am mâncat cenușa ca pâinea și mi-am amestecat băutura cu plâns,

For I have eaten ashes like bread, and mingled my drink with weeping,

10 Din cauza indignării tale și a furiei tale, căci tu m-ai ridicat și m-ai aruncat jos.

Because of thine indignation and thy wrath: for thou hast lifted me up, and cast me down.

11 Zilele mele sunt ca o umbră care se lungește; și eu sunt uscat precum iarba.

My days [are] like a shadow that declineth; and I am withered like grass.

12 Dar tu, DOAMNE, vei dăinui pentru totdeauna; și amintirea ta din generație în generație.

But thou, O LORD, shalt endure for ever; and thy remembrance unto all generations.

13 Tu te vei ridica și vei avea milă de Sion, căci a venit timpul să îi arăți favoare, da, timpul rânduit a venit.

Thou shalt arise, [and] have mercy upon Zion: for the time to favour her, yea, the set time, is come.

14 Fiindcă servitorii tăi au plăcere în pietrele sale și arată favoare țărânii lui.

For thy servants take pleasure in her stones, and favour the dust thereof.

15 Astfel păgânii se vor teme de numele DOMNULUI și toți împărații pământului de gloria ta.

So the heathen shall fear the name of the LORD, and all the kings of the earth thy glory.

16 Când va zidi DOMNUL Sionul, el se va arăta în gloria sa.

When the LORD shall build up Zion, he shall appear in his glory.

17 Va lua aminte la rugăciunea celor lipsiți și nu va disprețui rugăciunea lor.

He will regard the prayer of the destitute, and not despise their prayer.

18 Aceasta se va scrie pentru generația ce vine, și poporul care va fi creat va lăuda pe DOMNUL.

This shall be written for the generation to come: and the people which shall be created shall praise the LORD.

19 Pentru că a privit în jos din înaltul sanctuarului său; din cer a privit DOMNUL pământul,

For he hath looked down from the height of his sanctuary; from heaven did the LORD behold the earth;

20 Pentru a asculta geamătul prizonierului, pentru a dezlega pe cei ce sunt rânduiți la moarte.

To hear the groaning of the prisoner; to loose those that are appointed to death;

21 Pentru a vesti numele DOMNULUI în Sion și lauda lui în Ierusalim,

To declare the name of the LORD in Zion, and his praise in Jerusalem;

22 Când popoarele și împărățiile se vor aduna, pentru a servi DOMNULUI.

When the people are gathered together, and the kingdoms, to serve the LORD.

23 El mi-a slăbit puterea pe cale; mi-a scurtat zilele.

He weakened my strength in the way; he shortened my days.

24 Am spus: Dumnezeul meu, nu mă lua în mijlocul zilelor mele; anii tăi sunt din generație în generație.

I said, O my God, take me not away in the midst of my days: thy years [are] throughout all generations.

25 Din vechime tu ai pus temelia pământului, și cerurile sunt lucrarea mâinilor tale.

Of old hast thou laid the foundation of the earth: and the heavens [are] the work of thy hands.

26 Ele vor pieri, dar tu vei dăinui, da, toate se vor învechi precum o haină; ca pe un veșmânt le vei schimba și vor fi schimbate;

They shall perish, but thou shalt endure: yea, all of them shall wax old like a garment; as a vesture shalt thou change them, and they shall be changed:

27 Dar tu ești același și anii tăi nu vor avea sfârșit.

But thou [art] the same, and thy years shall have no end.

28 Copiii servitorilor tăi vor dăinui, și sămânța lor va fi întemeiată, înaintea ta.

The children of thy servants shall continue, and their seed shall be established before thee.