Psalmii 102

1 O rugăciune a celui nenorocit, când este copleșit și își revarsă plângerea înaintea DOMNULUI. Ascultă-mi rugăciunea, DOAMNE, și să ajungă strigătul meu până la tine.

Bøn af en elendig, naar hans Kraft svigter, og han udøser sin Klage for HERREN.

2 Nu îți ascunde fața de la mine în ziua tulburării; apleacă-ți urechea spre mine, în ziua când chem, răspunde-mi repede.

HERRE, lyt til min Bøn, lad mit Raab komme til dig,

3 Căci zilele mele sunt mistuite ca fumul și oasele mele sunt arse ca un tăciune.

skjul dog ikke dit Aasyn for mig; den Dag jeg stedes i Nød, bøj da dit Øre til mig; naar jeg kalder, saa skynd dig og svar mig!

4 Inima mea este lovită și uscată precum iarba, încât uit să îmi mănânc pâinea.

Thi mine Dage svinder som Røg, mine Ledemod brænder som Ild;

5 Din cauza vocii geamătului meu oasele mi se lipesc de pielea mea.

mit Hjerte er svedet og visnet som Græs, thi jeg glemmer at spise mit Brød.

6 Sunt ca un pelican în pustie, sunt ca o bufniță a deșertului.

Under min Stønnen klæber mine Ben til Huden;

7 Veghez și sunt ca o vrabie singură pe acoperișul casei.

jeg ligner Ørkenens Pelikan, er blevet som Uglen paa øde Steder;

8 Dușmanii mei mă ocărăsc toată ziua; și cei furioși pe mine jură împotriva mea.

om Natten ligger jeg vaagen og jamrer saa ensom som Fugl paa Taget;

9 Căci am mâncat cenușa ca pâinea și mi-am amestecat băutura cu plâns,

mine Fjender haaner mig hele Dagen; de, der spotter mig, sværger ved mig.

10 Din cauza indignării tale și a furiei tale, căci tu m-ai ridicat și m-ai aruncat jos.

Thi Støv er mit daglige Brød, jeg blander min Drik med Taarer

11 Zilele mele sunt ca o umbră care se lungește; și eu sunt uscat precum iarba.

over din Harme og Vrede, fordi du tog mig og slængte mig bort;

12 Dar tu, DOAMNE, vei dăinui pentru totdeauna; și amintirea ta din generație în generație.

mine Dage hælder som Skyggen, som Græsset visner jeg hen.

13 Tu te vei ridica și vei avea milă de Sion, căci a venit timpul să îi arăți favoare, da, timpul rânduit a venit.

Men du troner evindelig, HERRE, du ihukommes fra Slægt til Slægt;

14 Fiindcă servitorii tăi au plăcere în pietrele sale și arată favoare țărânii lui.

du vil rejse dig og forbarme dig over Zion, naar Naadens Tid, naar Timen er inde;

15 Astfel păgânii se vor teme de numele DOMNULUI și toți împărații pământului de gloria ta.

thi dine Tjenere elsker dets Sten og ynkes over dets Grushobe.

16 Când va zidi DOMNUL Sionul, el se va arăta în gloria sa.

Og HERRENS Navn skal Folkene frygte, din Herlighed alle Jordens Konger;

17 Va lua aminte la rugăciunea celor lipsiți și nu va disprețui rugăciunea lor.

thi HERREN opbygger Zion, han lader sig se i sin Herlighed;

18 Aceasta se va scrie pentru generația ce vine, și poporul care va fi creat va lăuda pe DOMNUL.

han vender sig til de hjælpeløses Bøn, lader ej deres Bøn uænset.

19 Pentru că a privit în jos din înaltul sanctuarului său; din cer a privit DOMNUL pământul,

For Efterslægten skal det optegnes, et Folk, der skal fødes, skal prise HERREN;

20 Pentru a asculta geamătul prizonierului, pentru a dezlega pe cei ce sunt rânduiți la moarte.

thi han ser ned fra sin hellige Højsal, HERREN skuer ned fra Himmel til Jord

21 Pentru a vesti numele DOMNULUI în Sion și lauda lui în Ierusalim,

for at høre de fangnes Stønnen og give de dødsdømte Frihed,

22 Când popoarele și împărățiile se vor aduna, pentru a servi DOMNULUI.

at HERRENS Navn kan forkyndes i Zion, hans Pris i Jerusalem,

23 El mi-a slăbit puterea pe cale; mi-a scurtat zilele.

naar Folkeslag og Riger til Hobe samles for at tjene HERREN.

24 Am spus: Dumnezeul meu, nu mă lua în mijlocul zilelor mele; anii tăi sunt din generație în generație.

Han lammed min Kraft paa Vejen, forkorted mit Liv.

25 Din vechime tu ai pus temelia pământului, și cerurile sunt lucrarea mâinilor tale.

Jeg siger: Min Gud, tag mig ikke bort i Dagenes Hælvt! Dine Aar er fra Slægt til Slægt.

26 Ele vor pieri, dar tu vei dăinui, da, toate se vor învechi precum o haină; ca pe un veșmânt le vei schimba și vor fi schimbate;

Du grundfæsted fordum Jorden, Himlene er dine Hænders Værk;

27 Dar tu ești același și anii tăi nu vor avea sfârșit.

de falder, men du bestaar, alle slides de op som en Klædning;

28 Copiii servitorilor tăi vor dăinui, și sămânța lor va fi întemeiată, înaintea ta.

som Klæder skifter du dem; de skiftes, men du er den samme, og dine Aar faar aldrig Ende! Dine Tjeneres Børn fæster Bo, deres Sæd skal bestaa for dit Aasyn.