< Psalmii 10 >
1 De ce stai departe, DOAMNE? De ce te ascunzi în timpuri de necaz?
Зашто, Господе, стојиш далеко, кријеш се кад је невоља?
2 Cel stricat, în mândria lui, persecută pe sărac, să fie ei prinși în planurile pe care și le-au închipuit.
С охолости безбожникове мучи се убоги; хватају се убоги преваром коју измишљају безбожници.
3 Fiindcă cel stricat se fălește cu dorința inimii lui și binecuvântează pe cel lacom, pe care DOMNUL îl detestă.
Јер се безбожник дичи жељом душе своје, грабљивца похваљује.
4 Cel stricat, prin mândria înfățișării sale, refuză să caute pe Dumnezeu; Dumnezeu nu este în toate gândurile sale.
Безбожник у обести својој не мари за Господа: "Он не види." Нема Бога у мислима његовим.
5 Căile lui sunt întotdeauna apăsătoare; judecățile tale sunt cu mult deasupra și în afara vederii lui; cât despre toți dușmanii lui, el pufnește către ei.
Свагда су путеви његови криви; за судове Твоје не зна; на непријатеље своје неће ни да гледа.
6 A spus în inima lui: Nu mă voi clătina, pentru că niciodată nu voi fi în restriște.
У срцу свом каже: Нећу посрнути; зло неће доћи никад.
7 Gura lui este plină de blestem și înșelăciune și fraudă; sub limba lui este ticăloșie și deșertăciune.
Уста су му пуна неваљалих речи, преваре и увреде, под језиком је његовим мука и погибао.
8 El șade în locurile de pândă ale satelor, în locurile tainice îl ucide pe cel nevinovat; ochii săi sunt ațintiți pe ascuns împotriva celui sărac.
Седи у заседи иза куће; у потаји убија правога; очи његове вребају убогога.
9 Stă la pândă în taină, ca un leu în vizuina lui; stă la pândă să prindă pe sărac; îl prinde pe sărac după ce îl conduce în plasa lui.
Седи у потаји као лав у пећини; седи у заседи да ухвати убогога; хвата убогога увукавши га у мрежу своју.
10 Se tupilează și se umilește, ca cel sărac să cadă prin puternicii lui.
Притаји се, прилегне, и убоги падају у јаке нокте његове.
11 El a spus în inima lui: Dumnezeu a uitat, își ascunde fața, niciodată nu va vedea aceasta.
Каже у срцу свом: "Бог је заборавио, окренуо је лице своје, неће видети никад."
12 Ridică-te DOAMNE; ridică-ți mâna Dumnezeule, nu uita pe cei umili.
Устани Господе! Дигни руку своју, не заборави невољних.
13 Pentru ce disprețuiește cel stricat pe Dumnezeu? El a spus în inima lui: Nu îmi vei cere socoteală.
Зашто безбожник да не мари за Бога говорећи у срцу свом да Ти нећеш видети?
14 Ai văzut aceasta, fiindcă privești ticăloșie și ciudă pentru a răsplăti cu mâna ta; cel sărac ți se încredințează, tu ești ajutorul celui fără tată.
Ти видиш; јер гледаш увреде и муке и пишеш их на руци. Теби предаје себе убоги; сироти Ти си помоћник.
15 Frânge brațul celui stricat și pe cel rău, caută stricăciunea lui până nu o găsești deloc.
Сатри мишицу безбожном и злом, да се тражи и не нађе безбожност његова.
16 DOMNUL este Împărat pentru totdeauna și întotdeauna; păgânii au pierit din țara lui.
Господ је цар свагда, довека, нестаће незнабожаца са земље његове.
17 DOAMNE, tu ai auzit dorința celor umili, vei pregăti inima lor, vei face urechea ta să audă,
Господе! Ти чујеш жеље ништих; утврди срце њихово; отвори ухо своје,
18 Pentru a judeca pe cel fără tată și pe cel oprimat, ca omul de pe pământ să nu mai oprime.
Да даш суд сироти и невољнику, да престану гонити човека са земље.