Proverbe 1
1 Proverbele lui Solomon, fiul lui David, împăratul lui Israel;
The parablis of Salomon, the sone of Dauid, king of Israel;
2 Pentru a cunoaște înțelepciunea și instruirea; pentru a pricepe cuvintele înțelegerii;
to kunne wisdom and kunnyng;
3 Pentru a primi instruirea înțelepciunii, a dreptății și a judecății și a echității;
to vndurstonde the wordis of prudence; and to take the lernyng of teching; to take riytfulnesse, and dom, and equyte;
4 Pentru a da agerime celor simpli, tânărului, cunoaștere și discernământ.
that felnesse be youun to litle children, and kunnyng, and vndurstonding to a yong wexynge man.
5 Un înțelept va asculta și își va crește învățătura, și un om al priceperii va obține sfaturi înțelepte;
A wise man heringe schal be wisere; and a man vndurstondinge schal holde gouernails.
6 Pentru a înțelege un proverb și interpretarea lui, cuvintele înțelepților și vorbele lor adânci.
He schal perseyue a parable, and expownyng; the wordis of wise men, and the derk figuratif spechis of hem.
7 Teama de DOMNUL este începutul cunoașterii; dar nebunii disprețuiesc înțelepciunea și instruirea.
The drede of the Lord is the bigynning of wisdom; foolis dispisen wisdom and teching.
8 Fiul meu, ascultă instruirea tatălui tău și nu părăsi legea mamei tale;
My sone, here thou the teching of thi fadir, and forsake thou not the lawe of thi modir;
9 Fiindcă ele vor fi o podoabă de har pentru capul tău și lănțișoare în jurul gâtului tău.
that grace be addid, ethir encreessid, to thin heed, and a bie to thi necke.
10 Fiul meu, dacă păcătoșii te ademenesc, nu te învoi!
Mi sone, if synneris flateren thee, assente thou not to hem.
11 Dacă ei spun: Vino cu noi, să stăm la pândă pentru a vărsa sânge, să pândim în ascuns și fără motiv pe cel nevinovat;
If thei seien, Come thou with vs, sette we aspies to blood, hide we snaris of disseitis ayens an innocent without cause;
12 Să îi înghițim de vii precum mormântul; și în întregime, ca pe cei ce coboară în groapă; (Sheol h7585)
swolowe we him, as helle swolowith a man lyuynge; and al hool, as goynge doun in to a lake; we schulen fynde al preciouse catel, (Sheol h7585)
13 Vom găsi toate averile prețioase, ne vom umple casele cu pradă;
we schulen fille oure housis with spuylis; sende thou lot with vs,
14 Aruncă-ți sorțul printre noi; să avem toți o singură pungă;
o purs be of vs alle;
15 Fiul meu, nu umbla cu ei pe cale; oprește-ți piciorul de la cărarea lor;
my sone, go thou not with hem; forbede thi foot fro the pathis of hem.
16 Căci picioarele lor aleargă la rău și se grăbesc să verse sânge.
For the feet of hem rennen to yuel; and thei hasten to schede out blood.
17 Cu siguranță în zadar este întinsă plasa înaintea ochilor oricărei păsări.
But a net is leid in veyn bifore the iyen of briddis, that han wengis.
18 Și ei stau la pândă pentru a vărsa propriul lor sânge; pândesc în ascuns propriile lor vieți.
Also `thilke wickid disseyueris setten aspies ayens her owne blood; and maken redi fraudis ayens her soulis.
19 Astfel sunt căile fiecărui om lacom de câștig, lăcomie care ia viața celor ce o au.
So the pathis of ech auerouse man rauyschen the soulis of hem that welden.
20 Înțelepciunea strigă afară; își înalță vocea pe străzi;
Wisdom prechith with outforth; in stretis it yyueth his vois.
21 Ea strigă în piața de adunare a mulțimii, în pragurile porților; își rostește cuvintele ei în cetate, spunând:
It crieth ofte in the heed of cumpenyes; in the leeues of yatis of the citee it bringith forth hise wordis,
22 Până când simplilor, veți iubi simplitatea și batjocoritorii se vor desfăta în batjocurile lor și proștii vor urî cunoașterea?
and seith, Hou long, ye litle men in wit, louen yong childhod, and foolis schulen coueyte tho thingis, that ben harmful to hem silf, and vnprudent men schulen hate kunnyng?
23 Întoarceți-vă la mustrarea mea; iată, voi turna duhul meu peste voi, vă voi face cunoscute cuvintele mele.
Be ye conuertid at my repreuyng; lo, Y schal profre forth to you my spirit, and Y schal schewe my wordis.
24 Deoarece v-am chemat și ați refuzat; mi-am întins mâna și nimeni nu a dat atenție;
For Y clepide, and ye forsoken; Y helde forth myn hond, and noon was that bihelde.
25 Dar ați făcut de nimic tot sfatul meu și ați refuzat mustrarea mea;
Ye dispisiden al my councel; and chargiden not my blamyngis.
26 Și eu voi râde la nenorocirea voastră; îmi voi bate joc când vine spaima voastră;
And Y schal leiye in youre perisching; and Y schal scorne you, whanne that, that ye dreden, cometh to you.
27 Când vine spaima voastră ca pustiirea și nimicirea voastră vine ca un vârtej de vânt; când vine strâmtorarea și chinul peste voi,
Whanne sodeyne wretchidnesse fallith in, and perisching bifallith as tempest; whanne tribulacioun and angwisch cometh on you.
28 Atunci mă vor chema, dar voi refuza să răspund; devreme mă vor căuta, dar nu mă vor găsi,
Thanne thei schulen clepe me, and Y schal not here; thei schulen rise eerli, and thei schulen not fynde me.
29 Pentru că au urât cunoașterea și nu au ales teama de DOMNUL;
For thei hatiden teching, and thei token not the drede of the Lord,
30 Au refuzat sfatul meu, au disprețuit întreaga mea mustrare.
nether assentiden to my councel, and depraueden al myn amendyng.
31 De aceea vor mânca din rodul căii lor și vor fi îndestulați cu propriile lor planuri.
Therfor thei schulen ete the fruytis of her weie; and thei schulen be fillid with her counseils.
32 Fiindcă abaterea de pe cale a celor simpli îi va ucide și prosperitatea proștilor îi va nimici.
The turnyng awei of litle men in wit schal sle hem; and the prosperite of foolis schal leese hem.
33 Dar oricine îmi dă ascultare va locui în siguranță și va fi liniștit față de teama de rău.
But he that herith me, schal reste with outen drede; and he schal vse abundaunce, whanne the drede of yuels is takun awei.
