Proverbe 8

1 Nu strigă înțelepciunea? Și înțelegerea nu își ridică vocea?

He teka ianei kei te karanga te whakaaro nui, e puaki ana ano te reo o te matauranga?

2 Ea stă în picioare pe vârful locurilor înalte, la răspântiile cărărilor.

I runga i nga wahi tiketike tona turanga, i te ara i te tutakitanga o nga huarahi;

3 Strigă la porți, la intrarea cetății, la venire înaintea ușilor.

Hamama ana ia i te taha o nga kuwaha, i te ngutu o te pa, i te tomokanga atu i nga tatau:

4 Vouă vă strig oamenilor; și vocea mea este spre fiii omului.

Ki a koutou, e nga tangata, taku karanga; ki nga tama ano a te tangata toku reo.

5 Voi, cei simpli, înțelegeți înțelepciunea; și voi, proștilor, fiți cu o inimă înțelegătoare.

E nga kuware, kia matau koutou ki te ngarahu tupato; e nga wairangi, kia mohio te ngakau.

6 Ascultați, căci voi vorbi despre lucruri mărețe, și deschiderea buzelor mele va fi cu lucruri drepte.

Whakarongo mai, ka korerotia hoki e ahau nga mea pai rawa; ko ta oku ngutu e whakapuaki ai ko nga mea e rite ana.

7 Fiindcă gura mea va vorbi adevăr, iar stricăciunea este urâciune buzelor mele.

He pono hoki te korero a toku mangai; he mea whakarihariha ano te kino ki oku ngutu.

8 Toate cuvintele gurii mele sunt în dreptate și nu este nimic pervers sau răsucit în ele.

Kei runga i te tika nga kupu katoa a toku mangai; kahore he whakapeka, he whanoke ranei, i roto.

9 Toate sunt lămurite pentru cel ce înțelege și drepte pentru cei ce găsesc cunoașterea.

Ko enei katoa he marama ki te tangata e matau ana, he tika ki te hunga i kitea ai te mohio.

10 Primește instruirea mea, și nu argint; și cunoaștere, mai degrabă decât aur ales.

Manakohia mai taku ako, kaua te hiriwa; ko te matauranga, nui atu i te koura pai rawa.

11 Fiindcă înțelepciunea este mai bună decât rubinele; și toate lucrurile care pot fi dorite nu pot fi comparate cu ea.

Pai atu hoki te whakaaro nui i nga rupi; e kore hoki nga mea katoa e minaminatia nei e tau hei whakarite mona.

12 Eu, înțelepciunea, locuiesc cu chibzuința și aflu cunoaștere din invenții ingenioase.

Kua meinga e ahau, e te whakaaro nui, ko te ngarahu pai hei nohoanga moku, e kitea ana e ahau te mohio me te ata whakaaro.

13 Teama de DOMNUL este să urăști răul; eu urăsc mândria și aroganța și calea rea și gura perversă.

Ko te wehi ki a Ihowa koia tena ko te kino ki te he: e kino ana ahau ki te whakapehapeha, ki te whakakake, ki te ara he, ki te mangai whanoke.

14 Sfatul este al meu și înțelepciunea sănătoasă; eu sunt înțelegerea; eu am putere.

Ko te whakaaro tika, ko te whakaaro nui, naku; ko ahau te matauranga, kei ahau te kaha.

15 Prin mine domnesc împărați și prinți hotărăsc dreptate.

Naku nga kingi i kingi ai, naku nga rangatira i whakatakoto ai i te tika.

16 Prin mine conduc prinți și nobili, toți judecătorii de pe pământ.

Naku i whai rangatiratanga ai nga rangatira, nga tangata nunui, ara nga kaiwhakawa katoa o te whenua.

17 Eu îi iubesc pe cei ce mă iubesc, și cei ce mă caută din timp mă vor găsi.

E arohaina ana e ahau te hunga e aroha ana ki ahau; ko te hunga hoki e ata rapu ana i ahau, e kite ratou i ahau.

18 Bogății și onoare sunt cu mine, da, bogății durabile și dreptatea.

He taonga, he kororia kei ahau; ae ra, he rawa mau tonu, he tika.

19 Rodul meu este mai bun decât aurul, da, decât aur curat, și câștigul meu decât argint ales.

Pai atu oku hua i te koura, ae ra, i te koura parakore; ko nga mea e puta ana i ahau, pai atu i te hiriwa kowhiri.

20 Eu conduc pe calea dreptății, în mijlocul cărărilor judecății,

Kei nga ara o te tika ahau e haere ana, kei waenganui i nga huarahi o te whakawa:

21 Pentru a face pe cei ce mă iubesc să moștenească avere; și le voi umple tezaurele.

Kia meinga ai e ahau te hunga e aroha ana ki ahau kia whiwhi ki te rawa, kia whakakiia ai e ahau a ratou takotoranga taonga.

22 DOMNUL mă avea în începutul căii sale, înaintea lucrărilor sale din vechime.

I a Ihowa ahau, no te timatanga ra ano o ona ara, no mua atu i ana mahi o nehera.

23 Din eternitate am fost înălțată, de la început, înainte de a fi pământul.

Nonamata riro ahau i whakaritea ai, no te timatanga, no mua atu i te whenua.

24 Când nu erau adâncuri, am fost adusă, când nu erau izvoare abundând cu ape.

I te mea kahore ano nga rire, kua whanau ahau; i te mea kiano he puna whai wai.

25 Înainte ca munții să fie așezați, am fost adusă, înainte să fie dealurile;

No mua atu i te whakaunga o nga maunga, no mua i nga pukepuke toku whanautanga:

26 Pe când el încă nu făcuse pământul, nici câmpiile, nici cele mai înalte părți ale țărânei lumii.

I te mea kahore ano i hanga noatia e ia te whenua, me nga parae, me te timatanga o te puehu o te ao.

27 Când el pregătea cerurile, eu eram acolo; când trăgea un cerc pe fața adâncului,

I tana whakaturanga i nga rangi, i reira ano ahau: i tana whakaritenga i te awhi mo te mata o te rire;

28 Când întemeia norii deasupra, când întărea izvoarele adâncurilor,

I tana whakapumautanga i nga rangi i runga; i te tototanga o nga puna o te rire;

29 Când a dat mării hotărârea sa, ca apele să nu treacă peste porunca lui, când a rânduit fundațiile pământului,

I tana rohenga mai i te moana, kei takahia tana kupu e nga wai; i tana waitohutanga i nga turanga o te whenua;

30 Atunci eram lângă el, ca unul ridicat cu el; și îi eram zi de zi desfătarea, bucurându-mă tot timpul înaintea lui;

I reira ahau i tona taha, he tohunga ki nga mahi: he ahuarekatanga ahau nona i ia ra, i ia ra, e koa ana i nga wa katoa i tona aroaro;

31 Bucurându-mă în părțile de locuit ale pământului său; și desfătările mele erau cu fiii oamenilor.

E koa ana ki tana ao; a ko taku i ahuareka ai ko nga tama a te tangata.

32 De aceea acum dați-mi ascultare, copiilor, căci binecuvântați sunt cei ce țin căile mele.

No reira, e aku tamariki, whakarongo mai ki ahau: ka hari hoki te hunga e pupuri ana i oku ara.

33 Ascultați instruirea și fiți înțelepți și nu o refuzați.

Whakarongo mai ki te ako, kia whai whakaaro ai koutou; kaua hoki e paopaongia.

34 Binecuvântat este omul care mă ascultă, veghind zilnic la porțile mele, așteptând la stâlpii ușilor mele.

Ka hari te tangata e whakarongo ana ki ahau, e tatari ana i oku tatau i tenei ra, i tenei ra, e whanga ana i nga pou o oku kuwaha.

35 Fiindcă oricine mă găsește, găsește viață și va obține favoarea DOMNULUI.

Ko te tangata hoki e kite ana i ahau, e kite ana i te ora, ka whiwhi ano ia ki ta Ihowa manako mai.

36 Dar cel ce păcătuiește împotriva mea își face rău propriului suflet; toți cei ce mă urăsc iubesc moartea.

Ko te tangata ia e hara ana ki ahau, he mahi nanakia tana ki tona wairua ake; ko te hunga katoa e kino ana ki ahau, e aroha ana ki te mate.