Proverbe 8
1 Nu strigă înțelepciunea? Și înțelegerea nu își ridică vocea?
Tande byen. Sajès ap rele byen fò. Entèlijans ap pale fò pou tout moun tande.
2 Ea stă în picioare pe vârful locurilor înalte, la răspântiile cărărilor.
Li kanpe sou tèt ti mòn yo, sou bò wout la, nan mitan kalfou yo.
3 Strigă la porți, la intrarea cetății, la venire înaintea ușilor.
L'ap pale byen fò bò pòtay lavil la, sou tout papòt yo, l'ap di:
4 Vouă vă strig oamenilor; și vocea mea este spre fiii omului.
Nou menm lèzòm, se ak nou m'ap pale. M'ap rele pou tout moun ki sou latè tande.
5 Voi, cei simpli, înțelegeți înțelepciunea; și voi, proștilor, fiți cu o inimă înțelegătoare.
Nou menm ki pa gen konprann, vin aprann sa ki rele gen bon konprann Nou menm k'ap aji tankou moun fou, vin aprann sa ki rele gen lespri.
6 Ascultați, căci voi vorbi despre lucruri mărețe, și deschiderea buzelor mele va fi cu lucruri drepte.
Louvri zòrèy nou. Mwen pral di pawòl ki konsekan. Tou sa mwen pral di yo se bagay ki dwat.
7 Fiindcă gura mea va vorbi adevăr, iar stricăciunea este urâciune buzelor mele.
Sa m' pral di la a se verite. Mwen pa kapab bay manti.
8 Toate cuvintele gurii mele sunt în dreptate și nu este nimic pervers sau răsucit în ele.
Tou sa ki soti nan bouch mwen, se pawòl ki dwat. Nan sa m' di yo pa gen anyen ki pa vre, pa gen anyen ki kwochi.
9 Toate sunt lămurite pentru cel ce înțelege și drepte pentru cei ce găsesc cunoașterea.
Yo klè pou moun ki gen bon konprann. Yo kòrèk pou moun ki gen konesans.
10 Primește instruirea mea, și nu argint; și cunoaștere, mai degrabă decât aur ales.
Pito ou chache gen bon konprann pase pou ou gen lajan. Pito ou chache gen konesans pase pou ou gen pi bon lò.
11 Fiindcă înțelepciunea este mai bună decât rubinele; și toate lucrurile care pot fi dorite nu pot fi comparate cu ea.
Paske, mwen menm Bon Konprann, mwen pi bon pase boul lò. Pa gen anyen ou ta renmen genyen ki ka konpare avè m'.
12 Eu, înțelepciunea, locuiesc cu chibzuința și aflu cunoaștere din invenții ingenioase.
Mwen menm Bon Konprann, mwen gen lespri. Mwen gen bon tèt pou m' konprann.
13 Teama de DOMNUL este să urăști răul; eu urăsc mândria și aroganța și calea rea și gura perversă.
Lè yon moun gen krentif pou Bondye, li rayi sa ki mal. Mwen pa vle wè moun lògey ak moun awogan, moun ki gen move kondit ak moun k'ap bay manti.
14 Sfatul este al meu și înțelepciunea sănătoasă; eu sunt înțelegerea; eu am putere.
Se mwen ki bay bon konsèy, ki bay moun ladrès. Mwen gen konprann, mwen gen fòs pouvwa.
15 Prin mine domnesc împărați și prinți hotărăsc dreptate.
Se mwen ki bay wa yo ladrès pou yo kòmande. Se mwen ki fè chèf yo pase bon lòd pou pa gen lenjistis.
16 Prin mine conduc prinți și nobili, toți judecătorii de pe pământ.
Se mwen menm ki bay tout chèf yo tèt pou yo kòmande. Se mwen menm ki fè sa tou pou tout lòt chèf yo ansanm ak tout lòt moun k'ap dirije lèzòm.
17 Eu îi iubesc pe cei ce mă iubesc, și cei ce mă caută din timp mă vor găsi.
Mwen renmen moun ki renmen m'. Depi yon moun chache m', fòk li jwenn mwen.
18 Bogății și onoare sunt cu mine, da, bogății durabile și dreptatea.
Mwen bay richès, mwen bay pouvwa. Mwen bay byen k'ap la pou lontan, mwen fè tout bagay byen.
19 Rodul meu este mai bun decât aurul, da, decât aur curat, și câștigul meu decât argint ales.
Tou sa mwen bay pi bon lontan pase pi bon lò ki genyen. Yo pi bon pase ajan.
20 Eu conduc pe calea dreptății, în mijlocul cărărilor judecății,
Mwen fè moun mache dwat devan Bondye. Mwen fè yo mache yon jan pou yo pa fè moun lenjistis.
21 Pentru a face pe cei ce mă iubesc să moștenească avere; și le voi umple tezaurele.
Lè moun renmen m', mwen ba yo anpil byen. Mwen plen kay yo ak richès.
22 DOMNUL mă avea în începutul căii sale, înaintea lucrărilor sale din vechime.
Seyè a te fè m' lè li te fèk konmanse ak plan travay li. Li te fè m' lontan lontan anvan tout bagay.
23 Din eternitate am fost înălțată, de la început, înainte de a fi pământul.
Li te fè m' nan konmansman nèt, an premye, anvan tout lòt bagay sou latè.
24 Când nu erau adâncuri, am fost adusă, când nu erau izvoare abundând cu ape.
Lè m' te fèk parèt, pa t' ankò gen lanmè. pa t' ankò gen ankenn sous dlo.
25 Înainte ca munții să fie așezați, am fost adusă, înainte să fie dealurile;
Lè m' te fèt la, pa t' ankò gen ankenn mòn menm. Ata ti mòn yo pa t' ankò nan plas yo.
26 Pe când el încă nu făcuse pământul, nici câmpiile, nici cele mai înalte părți ale țărânei lumii.
Bondye pa t' ankò fè latè ak jaden. Pa menm premye grenn pousyè tè a pa t' ankò fèt.
27 Când el pregătea cerurile, eu eram acolo; când trăgea un cerc pe fața adâncului,
Mwen te la lè li t'ap mete syèl la nan plas li, lè li t'ap trase liy kote syèl la kontre ak latè a.
28 Când întemeia norii deasupra, când întărea izvoarele adâncurilor,
Mwen te la lè li t'ap mete nwaj yo nan syèl la, lè li t'ap fè sous dlo pete anba lanmè a.
29 Când a dat mării hotărârea sa, ca apele să nu treacă peste porunca lui, când a rânduit fundațiile pământului,
Mwen te la lè li t'ap bay dlo lanmè a limit pou l' pa depase, lè li t'ap poze fondasyon tè a.
30 Atunci eram lângă el, ca unul ridicat cu el; și îi eram zi de zi desfătarea, bucurându-mă tot timpul înaintea lui;
Mwen te la bò kote l' ap travay avè l'. Chak jou mwen t'ap fè tout bagay ki te fè l' plezi. Mwen te toujou kontan travay anba je l'.
31 Bucurându-mă în părțile de locuit ale pământului său; și desfătările mele erau cu fiii oamenilor.
Mwen te kontan mache toupatou sou latè. Mwen te pran plezi m' ak lèzòm.
32 De aceea acum dați-mi ascultare, copiilor, căci binecuvântați sunt cei ce țin căile mele.
Koulye a, pitit mwen yo, louvri zòrèy nou pou nou tande mwen. Ala bon sa bon pou moun ki fè sa m' di yo fè!
33 Ascultați instruirea și fiți înțelepți și nu o refuzați.
Louvri zòrèy nou pou nou tande sa m'ap moutre nou. N'a vin gen bon konprann. Pa meprize bagay konsa.
34 Binecuvântat este omul care mă ascultă, veghind zilnic la porțile mele, așteptând la stâlpii ușilor mele.
Ala bon sa bon pou moun ki koute m', pou moun ki chita nan papòt mwen chak jou, pou moun k'ap tann bò poto galeri kay mwen!
35 Fiindcă oricine mă găsește, găsește viață și va obține favoarea DOMNULUI.
Lè yon moun jwenn mwen, se lavi li jwenn. Li antre nan favè Bondye.
36 Dar cel ce păcătuiește împotriva mea își face rău propriului suflet; toți cei ce mă urăsc iubesc moartea.
Men moun ki vire do ban mwen ap fè tèt yo mal. Moun ki rayi m', se moun k'ap mache ak sèkèy yo anba bra yo.
