Proverbe 8
1 Nu strigă înțelepciunea? Și înțelegerea nu își ridică vocea?
Ruft nicht die Weisheit, und die Klugheit läßt sich hören?
2 Ea stă în picioare pe vârful locurilor înalte, la răspântiile cărărilor.
Öffentlich am Wege und an der Straße steht sie.
3 Strigă la porți, la intrarea cetății, la venire înaintea ușilor.
An den Toren bei der Stadt, da man zur Tür eingeht, schreit sie:
4 Vouă vă strig oamenilor; și vocea mea este spre fiii omului.
O ihr Männer, ich schreie zu euch und rufe den Leuten.
5 Voi, cei simpli, înțelegeți înțelepciunea; și voi, proștilor, fiți cu o inimă înțelegătoare.
Merkt, ihr Unverständigen, auf Klugheit und, ihr Toren, nehmt es zu Herzen!
6 Ascultați, căci voi vorbi despre lucruri mărețe, și deschiderea buzelor mele va fi cu lucruri drepte.
Höret, denn ich will reden, was fürstlich ist, und lehren, was recht ist.
7 Fiindcă gura mea va vorbi adevăr, iar stricăciunea este urâciune buzelor mele.
Denn mein Mund soll die Wahrheit reden, und meine Lippen sollen hassen, was gottlos ist.
8 Toate cuvintele gurii mele sunt în dreptate și nu este nimic pervers sau răsucit în ele.
Alle Reden meines Mundes sind gerecht; es ist nichts Verkehrtes noch falsches darin.
9 Toate sunt lămurite pentru cel ce înțelege și drepte pentru cei ce găsesc cunoașterea.
Sie sind alle gerade denen, die sie verstehen, und richtig denen, die es annehmen wollen.
10 Primește instruirea mea, și nu argint; și cunoaștere, mai degrabă decât aur ales.
Nehmet an meine Zucht lieber denn Silber, und die Lehre achtet höher denn köstliches Gold.
11 Fiindcă înțelepciunea este mai bună decât rubinele; și toate lucrurile care pot fi dorite nu pot fi comparate cu ea.
Denn Weisheit ist besser als Perlen; und alles, was man wünschen mag, kann ihr nicht gleichen.
12 Eu, înțelepciunea, locuiesc cu chibzuința și aflu cunoaștere din invenții ingenioase.
Ich, Weisheit, wohne bei der Klugheit und weiß guten Rat zu geben.
13 Teama de DOMNUL este să urăști răul; eu urăsc mândria și aroganța și calea rea și gura perversă.
Die Furcht des HERRN haßt das Arge, die Hoffart, den Hochmut und bösen Weg; und ich bin feind dem verkehrten Mund.
14 Sfatul este al meu și înțelepciunea sănătoasă; eu sunt înțelegerea; eu am putere.
Mein ist beides, Rat und Tat; ich habe Verstand und Macht.
15 Prin mine domnesc împărați și prinți hotărăsc dreptate.
Durch mich regieren die Könige und setzen die Ratsherren das Recht.
16 Prin mine conduc prinți și nobili, toți judecătorii de pe pământ.
Durch mich herrschen die Fürsten und alle Regenten auf Erden.
17 Eu îi iubesc pe cei ce mă iubesc, și cei ce mă caută din timp mă vor găsi.
Ich liebe, die mich lieben; und die mich frühe suchen, finden mich.
18 Bogății și onoare sunt cu mine, da, bogății durabile și dreptatea.
Reichtum und Ehre ist bei mir, währendes Gut und Gerechtigkeit.
19 Rodul meu este mai bun decât aurul, da, decât aur curat, și câștigul meu decât argint ales.
Meine Frucht ist besser denn Gold und feines Gold und mein Ertrag besser denn auserlesenes Silber.
20 Eu conduc pe calea dreptății, în mijlocul cărărilor judecății,
Ich wandle auf dem rechten Wege, auf der Straße des Rechts,
21 Pentru a face pe cei ce mă iubesc să moștenească avere; și le voi umple tezaurele.
daß ich wohl versorge, die mich lieben, und ihre Schätze vollmache.
22 DOMNUL mă avea în începutul căii sale, înaintea lucrărilor sale din vechime.
Der HERR hat mich gehabt im Anfang seiner Wege; ehe er etwas schuf, war ich da.
23 Din eternitate am fost înălțată, de la început, înainte de a fi pământul.
Ich bin eingesetzt von Ewigkeit, von Anfang, vor der Erde.
24 Când nu erau adâncuri, am fost adusă, când nu erau izvoare abundând cu ape.
Da die Tiefen noch nicht waren, da war ich schon geboren, da die Brunnen noch nicht mit Wasser quollen.
25 Înainte ca munții să fie așezați, am fost adusă, înainte să fie dealurile;
Ehe denn die Berge eingesenkt waren, vor den Hügeln war ich geboren,
26 Pe când el încă nu făcuse pământul, nici câmpiile, nici cele mai înalte părți ale țărânei lumii.
da er die Erde noch nicht gemacht hatte und was darauf ist, noch die Berge des Erdbodens.
27 Când el pregătea cerurile, eu eram acolo; când trăgea un cerc pe fața adâncului,
Da er die Himmel bereitete, war ich daselbst, da er die Tiefe mit seinem Ziel faßte.
28 Când întemeia norii deasupra, când întărea izvoarele adâncurilor,
Da er die Wolken droben festete, da er festigte die Brunnen der Tiefe,
29 Când a dat mării hotărârea sa, ca apele să nu treacă peste porunca lui, când a rânduit fundațiile pământului,
da er dem Meer das Ziel setzte und den Wassern, daß sie nicht überschreiten seinen Befehl, da er den Grund der Erde legte:
30 Atunci eram lângă el, ca unul ridicat cu el; și îi eram zi de zi desfătarea, bucurându-mă tot timpul înaintea lui;
da war ich der Werkmeister bei ihm und hatte meine Lust täglich und spielte vor ihm allezeit
31 Bucurându-mă în părțile de locuit ale pământului său; și desfătările mele erau cu fiii oamenilor.
und spielte auf seinem Erdboden, und meine Lust ist bei den Menschenkindern.
32 De aceea acum dați-mi ascultare, copiilor, căci binecuvântați sunt cei ce țin căile mele.
So gehorchet mir nun, meine Kinder. Wohl denen, die meine Wege halten!
33 Ascultați instruirea și fiți înțelepți și nu o refuzați.
Höret die Zucht und werdet weise und lasset sie nicht fahren.
34 Binecuvântat este omul care mă ascultă, veghind zilnic la porțile mele, așteptând la stâlpii ușilor mele.
Wohl dem Menschen, der mir gehorcht, daß er wache an meiner Tür täglich, daß er warte an den Pfosten meiner Tür.
35 Fiindcă oricine mă găsește, găsește viață și va obține favoarea DOMNULUI.
Wer mich findet, der findet das Leben und wird Wohlgefallen vom HERRN erlangen.
36 Dar cel ce păcătuiește împotriva mea își face rău propriului suflet; toți cei ce mă urăsc iubesc moartea.
Wer aber an mir sündigt, der verletzt seine Seele. Alle, die mich hassen, lieben den Tod.
