Proverbe 8
1 Nu strigă înțelepciunea? Și înțelegerea nu își ridică vocea?
Die Weisheit! Ruft sie nicht? Und Einsicht läßt sich hören
2 Ea stă în picioare pe vârful locurilor înalte, la răspântiile cărărilor.
am Weg ganz oben auf den Höhen; an Scheidewegen tritt sie auf.
3 Strigă la porți, la intrarea cetății, la venire înaintea ușilor.
Beim Eingang in die Stadt, an ihren Toren, am Eingang zu den Pforten ruft sie aus:
4 Vouă vă strig oamenilor; și vocea mea este spre fiii omului.
"Zu euch, ihr Männer, rede ich; ich spreche zu den Menschenkindern:
5 Voi, cei simpli, înțelegeți înțelepciunea; și voi, proștilor, fiți cu o inimă înțelegătoare.
Ihr Einfältigen, lernet Klugheit! Ihr Toren, kommet zur Vernunft!
6 Ascultați, căci voi vorbi despre lucruri mărețe, și deschiderea buzelor mele va fi cu lucruri drepte.
Hört zu! Denn ich will Rechtes reden, und meiner Rede Inhalt ist, was richtig.
7 Fiindcă gura mea va vorbi adevăr, iar stricăciunea este urâciune buzelor mele.
Denn Redlichkeit nur spricht mein Gaumen; für meine Lippen ist Unehrlichkeit ein Greuel.
8 Toate cuvintele gurii mele sunt în dreptate și nu este nimic pervers sau răsucit în ele.
Rechtschaffen ist, was immer spricht mein Mund, nichts Hinterlistiges, nichts Falsches ist darin,
9 Toate sunt lămurite pentru cel ce înțelege și drepte pentru cei ce găsesc cunoașterea.
das Richtige für alle, die da fragen, und recht für die, die suchen nach Erkenntnis.
10 Primește instruirea mea, și nu argint; și cunoaștere, mai degrabă decât aur ales.
Nimm meine Mahnung lieber an als Silber, Erkenntnis lieber als erlesenes Gold. -
11 Fiindcă înțelepciunea este mai bună decât rubinele; și toate lucrurile care pot fi dorite nu pot fi comparate cu ea.
Denn besser noch als Perlen ist die Weisheit; und Kostbarkeiten kommen ihr nicht gleich."
12 Eu, înțelepciunea, locuiesc cu chibzuința și aflu cunoaștere din invenții ingenioase.
"Ich, Weisheit, hab zur Nachbarin die Klugheit; ich kann zu klugem Wissen kommen.
13 Teama de DOMNUL este să urăști răul; eu urăsc mândria și aroganța și calea rea și gura perversă.
Die Furcht des Herrn verträgt sich nicht mit Bösem. Ich hasse Hochmut, Hoffart, schlimmen Wandel sowie verkehrtes Reden.
14 Sfatul este al meu și înțelepciunea sănătoasă; eu sunt înțelegerea; eu am putere.
Mein ist der Rat, die Tüchtigkeit; Einsicht ist mein und mein die Stärke.
15 Prin mine domnesc împărați și prinți hotărăsc dreptate.
Durch mich regieren Könige, und Fürsten herrschen, wie es rechtens ist.
16 Prin mine conduc prinți și nobili, toți judecătorii de pe pământ.
Durch mich befehlen Herrschende und all die hohen Erdenrichter.
17 Eu îi iubesc pe cei ce mă iubesc, și cei ce mă caută din timp mă vor găsi.
Wer mich liebt, den liebe ich; mich finden, die mich suchen,
18 Bogății și onoare sunt cu mine, da, bogății durabile și dreptatea.
Reichtum und Ehre sind bei mir, ein stattlich Gut und Wohlergehen.
19 Rodul meu este mai bun decât aurul, da, decât aur curat, și câștigul meu decât argint ales.
Weit besser noch als Gold, als feines Gold, ist meine Frucht, und mein Ertrag ist kostbarer als auserlesen Silber.
20 Eu conduc pe calea dreptății, în mijlocul cărărilor judecății,
Ich wandle auf dem Pfade der Gerechtigkeit und mitten auf des Rechtes Wegen.
21 Pentru a face pe cei ce mă iubesc să moștenească avere; și le voi umple tezaurele.
Ich gebe denen, die mich lieben, immerdar Besitz und fülle ihre Schatzkammern."
22 DOMNUL mă avea în începutul căii sale, înaintea lucrărilor sale din vechime.
Mich schuf der Herr als Anfang seiner Laufbahn, als erstes seiner Werke,
23 Din eternitate am fost înălțată, de la început, înainte de a fi pământul.
in der Urzeit. Von Ewigkeit her bin ich eingesetzt, im Anfang seit dem Weltbeginne.
24 Când nu erau adâncuri, am fost adusă, când nu erau izvoare abundând cu ape.
Die Ozeane waren nicht, da ward ich schon geboren, als es noch keine reichen Wasserquellen gab.
25 Înainte ca munții să fie așezați, am fost adusă, înainte să fie dealurile;
Bevor die Berge eingesenkt, da war ich vor den Hügeln schon geboren.
26 Pe când el încă nu făcuse pământul, nici câmpiile, nici cele mai înalte părți ale țărânei lumii.
Er hatte Land und Flur noch nicht gemacht, noch nicht das Element des Staubes in der Welt,
27 Când el pregătea cerurile, eu eram acolo; când trăgea un cerc pe fața adâncului,
da war ich schon dabei, als er den Himmel hergestellt, als er die Wölbung überm Ozean festsetzte,
28 Când întemeia norii deasupra, când întărea izvoarele adâncurilor,
als er die Wolken droben mächtig machte, und als des Ozeanes Fluten mächtig wurden,
29 Când a dat mării hotărârea sa, ca apele să nu treacă peste porunca lui, când a rânduit fundațiile pământului,
als er dem Meere seine Schranke setzte, daß die Gewässer sein Geheiß nicht überschritten, als er der Erde Gründe legte.
30 Atunci eram lângă el, ca unul ridicat cu el; și îi eram zi de zi desfătarea, bucurându-mă tot timpul înaintea lui;
Zur Seite war ich ihm als Schülerin und diente zur Ergötzung Tag für Tag und spielte vor ihm jede Zeit
31 Bucurându-mă în părțile de locuit ale pământului său; și desfătările mele erau cu fiii oamenilor.
und spielte auf dem Erdkreis, den ich liebte, und zur Ergötzung diente ich den Menschenkindern."
32 De aceea acum dați-mi ascultare, copiilor, căci binecuvântați sunt cei ce țin căile mele.
"Nun, meine Söhne, hört auf mich! Heil denen, die meine Wege wählen!
33 Ascultați instruirea și fiți înțelepți și nu o refuzați.
Auf Mahnung hört, auf daß ihr weise werdet! Schlagt sie nicht in den Wind!
34 Binecuvântat este omul care mă ascultă, veghind zilnic la porțile mele, așteptând la stâlpii ușilor mele.
Heil sei den Menschen, die mich hören und Tag für Tag an meinen Türen wachen und meiner Tore Pfosten hüten!
35 Fiindcă oricine mă găsește, găsește viață și va obține favoarea DOMNULUI.
Denn wer mich findet, findet Leben, und von dem Herrn empfängt er alles Nötige.
36 Dar cel ce păcătuiește împotriva mea își face rău propriului suflet; toți cei ce mă urăsc iubesc moartea.
Wer aber mich verfehlt, der frevelt gegen seine eigene Seele; ja alle, die mich hassen, lieben nur den Tod."
