Proverbe 8
1 Nu strigă înțelepciunea? Și înțelegerea nu își ridică vocea?
Whether wisdom crieth not ofte; and prudence yyueth his vois?
2 Ea stă în picioare pe vârful locurilor înalte, la răspântiile cărărilor.
In souereyneste and hiy coppis, aboue the weie, in the myddis of pathis,
3 Strigă la porți, la intrarea cetății, la venire înaintea ușilor.
and it stondith bisidis the yate of the citee, in thilke closyngis, and spekith, and seith, A!
4 Vouă vă strig oamenilor; și vocea mea este spre fiii omului.
ye men, Y crie ofte to you; and my vois is to the sones of men.
5 Voi, cei simpli, înțelegeți înțelepciunea; și voi, proștilor, fiți cu o inimă înțelegătoare.
Litle children, vndirstonde ye wisdom; and ye vnwise men, `perseyue wisdom.
6 Ascultați, căci voi vorbi despre lucruri mărețe, și deschiderea buzelor mele va fi cu lucruri drepte.
Here ye, for Y schal speke of grete thingis; and my lippis schulen be openyd, to preche riytful thingis.
7 Fiindcă gura mea va vorbi adevăr, iar stricăciunea este urâciune buzelor mele.
My throte schal bithenke treuthe; and my lippis schulen curse a wickid man.
8 Toate cuvintele gurii mele sunt în dreptate și nu este nimic pervers sau răsucit în ele.
My wordis ben iust; no schrewid thing, nether weiward is in tho.
9 Toate sunt lămurite pentru cel ce înțelege și drepte pentru cei ce găsesc cunoașterea.
`My wordis ben riytful to hem that vndurstonden; and ben euene to hem that fynden kunnyng.
10 Primește instruirea mea, și nu argint; și cunoaștere, mai degrabă decât aur ales.
Take ye my chastisyng, and not money; chese ye teching more than tresour.
11 Fiindcă înțelepciunea este mai bună decât rubinele; și toate lucrurile care pot fi dorite nu pot fi comparate cu ea.
For wisdom is betere than alle richessis moost preciouse; and al desirable thing mai not be comparisound therto.
12 Eu, înțelepciunea, locuiesc cu chibzuința și aflu cunoaștere din invenții ingenioase.
Y, wisdom, dwelle in counsel; and Y am among lernyd thouytis.
13 Teama de DOMNUL este să urăști răul; eu urăsc mândria și aroganța și calea rea și gura perversă.
The drede of the Lord hatith yuel; Y curse boost, and pride, and a schrewid weie, and a double tungid mouth.
14 Sfatul este al meu și înțelepciunea sănătoasă; eu sunt înțelegerea; eu am putere.
Counseil is myn, and equyte `is myn; prudence is myn, and strengthe `is myn.
15 Prin mine domnesc împărați și prinți hotărăsc dreptate.
Kyngis regnen bi me; and the makeris of lawis demen iust thingis bi me.
16 Prin mine conduc prinți și nobili, toți judecătorii de pe pământ.
Princis comaunden bi me; and myyti men demen riytfulnesse bi me.
17 Eu îi iubesc pe cei ce mă iubesc, și cei ce mă caută din timp mă vor găsi.
I loue hem that louen me; and thei that waken eerli to me, schulen fynde me.
18 Bogății și onoare sunt cu mine, da, bogății durabile și dreptatea.
With me ben rychessis, and glorie; souereyn richessis, and riytfulnesse.
19 Rodul meu este mai bun decât aurul, da, decât aur curat, și câștigul meu decât argint ales.
My fruyt is betere than gold, and precyouse stoon; and my seedis ben betere than chosun siluer.
20 Eu conduc pe calea dreptății, în mijlocul cărărilor judecății,
Y go in the weies of riytfulnesse, in the myddis of pathis of doom;
21 Pentru a face pe cei ce mă iubesc să moștenească avere; și le voi umple tezaurele.
that Y make riche hem that louen me, and that Y fille her tresouris.
22 DOMNUL mă avea în începutul căii sale, înaintea lucrărilor sale din vechime.
The Lord weldide me in the bigynnyng of hise weies; bifore that he made ony thing, at the bigynnyng.
23 Din eternitate am fost înălțată, de la început, înainte de a fi pământul.
Fro with out bigynnyng Y was ordeined; and fro elde tymes, bifor that the erthe was maad.
24 Când nu erau adâncuri, am fost adusă, când nu erau izvoare abundând cu ape.
Depthis of watris weren not yit; and Y was conseyued thanne. The wellis of watris hadden not brokun out yit,
25 Înainte ca munții să fie așezați, am fost adusă, înainte să fie dealurile;
and hillis stoden not togidere yit bi sad heuynesse; bifor litil hillis Y was born.
26 Pe când el încă nu făcuse pământul, nici câmpiile, nici cele mai înalte părți ale țărânei lumii.
Yit he hadde not maad erthe; and floodis, and the herris of the world.
27 Când el pregătea cerurile, eu eram acolo; când trăgea un cerc pe fața adâncului,
Whanne he made redi heuenes, Y was present; whanne he cumpasside the depthis of watris bi certeyn lawe and cumpas.
28 Când întemeia norii deasupra, când întărea izvoarele adâncurilor,
Whanne he made stidfast the eir aboue; and weiede the wellis of watris.
29 Când a dat mării hotărârea sa, ca apele să nu treacă peste porunca lui, când a rânduit fundațiile pământului,
Whanne he cumpasside to the see his marke; and settide lawe to watris, that tho schulden not passe her coostis. Whanne he peiside the foundementis of erthe;
30 Atunci eram lângă el, ca unul ridicat cu el; și îi eram zi de zi desfătarea, bucurându-mă tot timpul înaintea lui;
Y was making alle thingis with him. And Y delitide bi alle daies, and pleiede bifore hym in al tyme,
31 Bucurându-mă în părțile de locuit ale pământului său; și desfătările mele erau cu fiii oamenilor.
and Y pleiede in the world; and my delices ben to be with the sones of men.
32 De aceea acum dați-mi ascultare, copiilor, căci binecuvântați sunt cei ce țin căile mele.
Now therfor, sones, here ye me; blessid ben thei that kepen my weies.
33 Ascultați instruirea și fiți înțelepți și nu o refuzați.
Here ye teching, and be ye wise men; and nile ye caste it awei.
34 Binecuvântat este omul care mă ascultă, veghind zilnic la porțile mele, așteptând la stâlpii ușilor mele.
Blessid is the man that herith me, and that wakith at my yatis al dai; and kepith at the postis of my dore.
35 Fiindcă oricine mă găsește, găsește viață și va obține favoarea DOMNULUI.
He that fyndith me, schal fynde lijf; and schal drawe helthe of the Lord.
36 Dar cel ce păcătuiește împotriva mea își face rău propriului suflet; toți cei ce mă urăsc iubesc moartea.
But he that synneth ayens me, schal hurte his soule; alle that haten me, louen deeth.
