Proverbe 6
1 Fiul meu, dacă te pui garant pentru prietenul tău, dacă ai bătut palma cu un străin,
I oghlum, eger dostunggha borun bolghan bolsang, Yat kishining qerzini töleshke qol bériship wede bergen bolsang,
2 Ești prins în capcană prin cuvintele gurii tale, prin cuvintele gurii tale ești prins!
Eger öz sözüngdin ilin’ghan bolsang, Öz wedeng bilen baghlinip qalsang,
3 Fă aceasta acum, fiul meu, și eliberează-te când ajungi în mâna prietenului tău; du-te, umilește-te și întărește-l pe prietenul tău.
U yéqiningning qoligha chüshkenliking üchün, Amal qilip özüngni uningdin qutquz — Derhal yéqiningning yénigha bérip, özüngni kemter tutup [shu ishtin] xaliy qilishini ötünüp sora.
4 Nu da somn ochilor tăi, nici ațipire pleoapelor tale.
Jeren shikarchining qolidin qutulushqa tirishqandek, Qush owchining qolidin chiqishqa tirishqandek, Qutulmighuche uxlap yatma, Hetta ügdep arammu alma.
5 Eliberează-te precum o căprioară din mâna vânătorului și ca o pasăre din mâna păsărarului.
6 Du-te la furnică, leneșule; ia aminte la căile ei și fii înțelept;
I hurun, chömülining yénigha bérip [uningdin ögen], Uning tirikchilik yollirigha qarap dana bol.
7 Ea, care, neavând nici călăuză, nici supraveghetor, nici stăpân,
Ularning bashliqi, emeldari, hökümdari yoq bolsimu,
8 Își face rost de mâncare în timpul verii și își strânge mâncarea în timpul secerișului.
Lékin ular yazda yilning éhtiyaji üchün ash topliwalidu, Hosul peslide ozuq teyyarliwalidu.
9 Cât timp vei dormi, leneșule? Când te vei trezi din somnul tău?
I hurun, qachan’ghiche uxlap yatisen? Qachan ornungdin turisen?
10 Încă puțin somn, puțină ațipire, puțină încrucișare a mâinilor pentru a dormi;
Sen: — Birdem köz yumuwalay, birdem uxliwalay, Birdem qolumni qoshturup yétiwalay, — deysen.
11 Așa va veni sărăcia ta ca un călător și lipsa ta ca un om înarmat.
Lékin uxlap yatqanda, miskinlik qaraqchidek kélip séni basidu, Yoqsulluq xuddi qoralliq bulangchidek hujumgha ötidu.
12 Un om rău, un om stricat, umblă cu o gură perversă.
Erzimes, peyli buzuq adem hemmila yerde yalghan éytip, peslikni sözleydu.
13 El clipește din ochii lui, vorbește cu picioarele lui, învață pe alții cu degetele lui;
U köz qisip, Putliri bilen ishare qilip, Barmaqliri bilen körsitidu;
14 Perversitate este în inima lui, uneltește ticăloșie necontenit, seamănă discordie.
Könglide aldamchiliqla yatidu, U daim rezillikning koyida bolidu, Hemmila yerde jédel-majira tériydu.
15 De aceea nenorocirea lui va veni dintr-odată; dintr-odată va fi zdrobit fără remediu.
Shunga uninggha békitilgen balayi’qaza uni tuyuqsiz basidu, U biraqla dawalighusiz yanjilidu.
16 Aceste șase lucruri le urăște DOMNUL; da, șapte sunt urâciune pentru el:
Perwerdigar nepretlinidighan alte nerse bar, Berheq, yette nerse Uninggha yirginchliktur.
17 O privire trufașă, o limbă mincinoasă și mâini care varsă sânge nevinovat,
Ular bolsa, Tekebburluq bilen qaraydighan köz, Yalghan sözleydighan til, Bigunahlarning qénini töküzidighan qol,
18 O inimă care uneltește planuri stricate, picioare care sunt iuți să alerge la ticăloșie,
Suyiqest oylaydighan köngül, Yamanliq qilishqa téz yügüreydighan putlar,
19 Un martor fals care vântură minciuni și cel ce seamănă discordie între frați.
Yalghan sözleydighan saxta guwahchi, Burader-qérindashliri arisigha bölgünchilik salghuchi kishidur.
20 Fiul meu, păzește porunca tatălui tău și nu părăsi legea mamei tale;
I oghlum, atangning emrige emel qil; Anangning körsetmisidin chiqma.
21 Prinde-le continuu peste inima ta și leagă-le în jurul gâtului tău.
Ularning sözini qelbingge téngip, Ularni boynunggha marjandek qilip ésiwal.
22 Când mergi, te va conduce; când dormi, te va ține; și când te trezești, va vorbi cu tine.
Yolgha chiqqiningda ular séni yétekleydu, Uxlighiningda ular séni saqlaydu, Uyqudin oyghan’ghiningda ular séni xewerlendüridu.
23 Fiindcă porunca este o lampă și legea este lumină; și mustrările instruirii sunt calea vieții;
Chünki [Xudaning] permani yoruq chiragh, Uning muqeddes qanuni nurdur; Terbiyening tenbihliri bolsa hayatliq yolidur.
24 Ca să te țină departe de femeia rea, de lingușeala limbii femeii străine.
Ular séni buzuq xotundin saqlighuchi, Yat xotunning shérin sözliridin yiraq qilghuchidur.
25 Nu pofti frumusețea ei în inima ta nici să nu te prindă cu pleoapele ei.
Uning guzellikige könglüngni baghlimighin, Uning qash-köz oynitishi séni esirge almisun.
26 Căci printr-o femeie curvă va ajunge un bărbat la o bucată de pâine; și femeia adulteră va vâna viața prețioasă.
Chünki buzuq ayallar tüpeylidin ademler bir parche nan’ghimu zar bolidu, Yat ademning [zinaxor] ayali bolsa kishining qimmetlik jénini özige ow qiliwalidu.
27 Poate un bărbat să ia foc în sânul lui și hainele să nu îi fie arse?
Otni qoynunggha salsang, Öz kiyimingni köydürmemsen?
28 Poate cineva să meargă pe cărbuni încinși și picioarele să nu îi fie arse?
Choghning üstide dessep mangsang putungni köydürmemsen?
29 Așa și cel ce intră la soția aproapelui său; oricine se atinge de ea nu este nevinovat.
Bashqilarning ayali bilen bir orunda yatidighan kishi shundaq bolidu; Kim uninggha tégip ketse aqiwitidin qutulalmaydu.
30 Oamenii nu disprețuiesc un hoț, dacă fură pentru a-și sătura sufletul când este flămând;
Ach qalghanda qorsiqini toyghuzush üchün oghriliq qilghan kishini bashqilar kemsitmeydu;
31 Dar dacă este găsit, va da înapoi de șapte ori; va da toată averea casei sale.
Shundaq turuqluq u tutulup qalsa, Igisige yettini töleshke toghra kélidu; U öz öyidiki hemme nersisini tapshuridu.
32 Dar oricine comite adulter cu o femeie, îi lipsește înțelegerea; cel ce face aceasta își nimicește sufletul.
Halbuki, bashqilarning xotuni bilen zina qilghuchi uningdinmu [better bolup], tolimu ghepletliktur; Undaq qilghuchi öz-özini halak qilidu.
33 Va obține rană și dezonoare și ocara lui nu va fi ștearsă.
U zexmet yeydu, shermende bolidu, Uning reswasi héch öchürülmeydu.
34 Fiindcă gelozia este turbarea unui bărbat; de aceea nu va cruța în ziua răzbunării.
Chünki künlesh oti erni derghezepke keltüridu, Intiqam alghan künide u héch rehim qilmaydu.
35 Nu va lua aminte la nicio răscumpărare nici nu va fi mulțumit, deși tu dai multe daruri.
Tölem puli bérey désengmu u qobul qilmaydu, Herqanche sowgha-salam bersengmu uni bésiqturghili bolmaydu.
