Proverbe 6

1 Fiul meu, dacă te pui garant pentru prietenul tău, dacă ai bătut palma cu un străin,

[Fili mi, si spoponderis pro amico tuo, defixisti apud extraneum manum tuam:

2 Ești prins în capcană prin cuvintele gurii tale, prin cuvintele gurii tale ești prins!

illaqueatus es verbis oris tui, et captus propriis sermonibus.

3 Fă aceasta acum, fiul meu, și eliberează-te când ajungi în mâna prietenului tău; du-te, umilește-te și întărește-l pe prietenul tău.

Fac ergo quod dico, fili mi, et temetipsum libera, quia incidisti in manum proximi tui. Discurre, festina, suscita amicum tuum.

4 Nu da somn ochilor tăi, nici ațipire pleoapelor tale.

Ne dederis somnum oculis tuis, nec dormitent palpebræ tuæ.

5 Eliberează-te precum o căprioară din mâna vânătorului și ca o pasăre din mâna păsărarului.

Eruere quasi damula de manu, et quasi avis de manu aucupis.]

6 Du-te la furnică, leneșule; ia aminte la căile ei și fii înțelept;

[Vade ad formicam, o piger, et considera vias ejus, et disce sapientiam.

7 Ea, care, neavând nici călăuză, nici supraveghetor, nici stăpân,

Quæ cum non habeat ducem, nec præceptorem, nec principem,

8 Își face rost de mâncare în timpul verii și își strânge mâncarea în timpul secerișului.

parat in æstate cibum sibi, et congregat in messe quod comedat.

9 Cât timp vei dormi, leneșule? Când te vei trezi din somnul tău?

Usquequo, piger, dormies? quando consurges e somno tuo?

10 Încă puțin somn, puțină ațipire, puțină încrucișare a mâinilor pentru a dormi;

Paululum dormies, paululum dormitabis, paululum conseres manus ut dormias;

11 Așa va veni sărăcia ta ca un călător și lipsa ta ca un om înarmat.

et veniet tibi quasi viator egestas, et pauperies quasi vir armatus. Si vero impiger fueris, veniet ut fons messis tua, et egestas longe fugiet a te.]

12 Un om rău, un om stricat, umblă cu o gură perversă.

[Homo apostata, vir inutilis, graditur ore perverso;

13 El clipește din ochii lui, vorbește cu picioarele lui, învață pe alții cu degetele lui;

annuit oculis, terit pede, digito loquitur,

14 Perversitate este în inima lui, uneltește ticăloșie necontenit, seamănă discordie.

pravo corde machinatur malum, et omni tempore jurgia seminat.

15 De aceea nenorocirea lui va veni dintr-odată; dintr-odată va fi zdrobit fără remediu.

Huic extemplo veniet perditio sua, et subito conteretur, nec habebit ultra medicinam.]

16 Aceste șase lucruri le urăște DOMNUL; da, șapte sunt urâciune pentru el:

[Sex sunt quæ odit Dominus, et septimum detestatur anima ejus:

17 O privire trufașă, o limbă mincinoasă și mâini care varsă sânge nevinovat,

oculos sublimes, linguam mendacem, manus effundentes innoxium sanguinem,

18 O inimă care uneltește planuri stricate, picioare care sunt iuți să alerge la ticăloșie,

cor machinans cogitationes pessimas, pedes veloces ad currendum in malum,

19 Un martor fals care vântură minciuni și cel ce seamănă discordie între frați.

proferentem mendacia testem fallacem, et eum qui seminat inter fratres discordias.]

20 Fiul meu, păzește porunca tatălui tău și nu părăsi legea mamei tale;

[Conserva, fili mi, præcepta patris tui, et ne dimittas legem matris tuæ.

21 Prinde-le continuu peste inima ta și leagă-le în jurul gâtului tău.

Liga ea in corde tuo jugiter, et circumda gutturi tuo.

22 Când mergi, te va conduce; când dormi, te va ține; și când te trezești, va vorbi cu tine.

Cum ambulaveris, gradiantur tecum; cum dormieris, custodiant te: et evigilans loquere cum eis.

23 Fiindcă porunca este o lampă și legea este lumină; și mustrările instruirii sunt calea vieții;

Quia mandatum lucerna est, et lex lux, et via vitæ increpatio disciplinæ:

24 Ca să te țină departe de femeia rea, de lingușeala limbii femeii străine.

ut custodiant te a muliere mala, et a blanda lingua extraneæ.

25 Nu pofti frumusețea ei în inima ta nici să nu te prindă cu pleoapele ei.

Non concupiscat pulchritudinem ejus cor tuum, nec capiaris nutibus illius:

26 Căci printr-o femeie curvă va ajunge un bărbat la o bucată de pâine; și femeia adulteră va vâna viața prețioasă.

pretium enim scorti vix est unius panis, mulier autem viri pretiosam animam capit.

27 Poate un bărbat să ia foc în sânul lui și hainele să nu îi fie arse?

Numquid potest homo abscondere ignem in sinu suo, ut vestimenta illius non ardeant?

28 Poate cineva să meargă pe cărbuni încinși și picioarele să nu îi fie arse?

aut ambulare super prunas, ut non comburantur plantæ ejus?

29 Așa și cel ce intră la soția aproapelui său; oricine se atinge de ea nu este nevinovat.

sic qui ingreditur ad mulierem proximi sui, non erit mundus cum tetigerit eam.

30 Oamenii nu disprețuiesc un hoț, dacă fură pentru a-și sătura sufletul când este flămând;

Non grandis est culpa cum quis furatus fuerit: furatur enim ut esurientem impleat animam;

31 Dar dacă este găsit, va da înapoi de șapte ori; va da toată averea casei sale.

deprehensus quoque reddet septuplum, et omnem substantiam domus suæ tradet.

32 Dar oricine comite adulter cu o femeie, îi lipsește înțelegerea; cel ce face aceasta își nimicește sufletul.

Qui autem adulter est, propter cordis inopiam perdet animam suam;

33 Va obține rană și dezonoare și ocara lui nu va fi ștearsă.

turpitudinem et ignominiam congregat sibi, et opprobrium illius non delebitur:

34 Fiindcă gelozia este turbarea unui bărbat; de aceea nu va cruța în ziua răzbunării.

quia zelus et furor viri non parcet in die vindictæ,

35 Nu va lua aminte la nicio răscumpărare nici nu va fi mulțumit, deși tu dai multe daruri.

nec acquiescet cujusquam precibus, nec suscipiet pro redemptione dona plurima.]