Proverbe 6
1 Fiul meu, dacă te pui garant pentru prietenul tău, dacă ai bătut palma cu un străin,
Fis mwen an, si ou devni garanti dèt pou vwazen ou, ou te fè pwomès pou yon lòt ki pa pa w.
2 Ești prins în capcană prin cuvintele gurii tale, prin cuvintele gurii tale ești prins!
Ou te tonbe nan pèlen akoz pawòl a bouch ou, ou te kenbe menm, akoz pawòl bouch ou yo.
3 Fă aceasta acum, fiul meu, și eliberează-te când ajungi în mâna prietenului tău; du-te, umilește-te și întărește-l pe prietenul tău.
Alò fè sa, fis mwen an, pou delivre tèt ou. Akoz ou te vin antre nan men a vwazen ou an, ale desann pou jennen vwazen ou an.
4 Nu da somn ochilor tăi, nici ațipire pleoapelor tale.
Pa kite dòmi tonbe nan zye ou, ni somèy rive sou pòpyè zye ou.
5 Eliberează-te precum o căprioară din mâna vânătorului și ca o pasăre din mâna păsărarului.
Chape tèt ou kon yon antilòp nan men a chasè, oswa zwazo a nan pelen moun lachas la.
6 Du-te la furnică, leneșule; ia aminte la căile ei și fii înțelept;
Ale kote foumi, o parese. Veye abitid li yo e vin saj!
7 Ea, care, neavând nici călăuză, nici supraveghetor, nici stăpân,
Li menm, san pa gen chèf, ni ofisye, ni mèt,
8 Își face rost de mâncare în timpul verii și își strânge mâncarea în timpul secerișului.
kon prepare manje li nan gran sezon an e ranmase pwovizyon li nan rekòlt la.
9 Cât timp vei dormi, leneșule? Când te vei trezi din somnul tău?
Pou konbyen de tan ou va kouche konsa O parese? Se kilè ou va leve soti nan dòmi?
10 Încă puțin somn, puțină ațipire, puțină încrucișare a mâinilor pentru a dormi;
Yon ti dòmi, yon ti somèy, yon ti pliye men ou yo pou repoze;
11 Așa va veni sărăcia ta ca un călător și lipsa ta ca un om înarmat.
mizè ou va vin parèt sou ou tankou yon vagabon, e nesesite ou tankou yon nonm k ap pote zam.
12 Un om rău, un om stricat, umblă cu o gură perversă.
Yon sanzave, yon moun mechan se sila ki mache ak yon bouch pèvès,
13 El clipește din ochii lui, vorbește cu picioarele lui, învață pe alții cu degetele lui;
ki bat zye li, ki fè siy ak pye li, ki pwente ak dwèt li;
14 Perversitate este în inima lui, uneltește ticăloșie necontenit, seamănă discordie.
ki avèk pèvèsite nan kè l fè tout tan sa ki mal, ki gaye konfli.
15 De aceea nenorocirea lui va veni dintr-odată; dintr-odată va fi zdrobit fără remediu.
Pou sa, malè li va parèt sibitman; nan yon enstan li va kase nèt; e li p ap gen gerizon ditou.
16 Aceste șase lucruri le urăște DOMNUL; da, șapte sunt urâciune pentru el:
Gen sis bagay ke SENYÈ a rayi; wi sèt menm ki abominab devan l:
17 O privire trufașă, o limbă mincinoasă și mâini care varsă sânge nevinovat,
Zye ògeye, yon lang k ap bay manti, avèk men ki vèse san inosan,
18 O inimă care uneltește planuri stricate, picioare care sunt iuți să alerge la ticăloșie,
Yon kè ki divize plan mechan yo, pye ki kouri vit pou jwenn mal,
19 Un martor fals care vântură minciuni și cel ce seamănă discordie între frați.
Yon fo temwen ki bay manti, ak yon moun ki gaye konfli pami frè yo.
20 Fiul meu, păzește porunca tatălui tău și nu părăsi legea mamei tale;
Fis mwen an, swiv lòd a papa ou e pa abandone enstriksyon manman ou.
21 Prinde-le continuu peste inima ta și leagă-le în jurul gâtului tău.
Mare yo tout tan sou kè ou; mare yo nan kou ou.
22 Când mergi, te va conduce; când dormi, te va ține; și când te trezești, va vorbi cu tine.
Lè ou mache toupatou, yo va gide ou. Lè ou dòmi, yo va veye sou ou. Epi lè ou leve, yo va pale avèk ou.
23 Fiindcă porunca este o lampă și legea este lumină; și mustrările instruirii sunt calea vieții;
Paske kòmandman an se yon lanp, e enstriksyon li se limyè. Konsa, repwòch ki disipline a se chemen lavi a
24 Ca să te țină departe de femeia rea, de lingușeala limbii femeii străine.
pou anpeche ou rive nan fanm movèz vi a, a lang glise de fanm adiltè a.
25 Nu pofti frumusețea ei în inima ta nici să nu te prindă cu pleoapele ei.
Pa dezire bote li nan kè ou, ni kite li kapte ou avèk pòpyè zye li.
26 Căci printr-o femeie curvă va ajunge un bărbat la o bucată de pâine; și femeia adulteră va vâna viața prețioasă.
Paske akoz yon pwostitiye, yon gason redwi a yon mòso pen. Yon fanm adiltè fè lachase lavi presye.
27 Poate un bărbat să ia foc în sânul lui și hainele să nu îi fie arse?
Èske yon nonm kab mete dife poze antre janm li yo pou rad li pa brile?
28 Poate cineva să meargă pe cărbuni încinși și picioarele să nu îi fie arse?
Oswa èske yon nonm kab mache sou chabon limen, san ke pye l pa brile?
29 Așa și cel ce intră la soția aproapelui său; oricine se atinge de ea nu este nevinovat.
Se konsa li ye ak yon nonm ki antre nan madanm vwazen li. Nenpòt moun ki manyen l p ap sòti san pinisyon.
30 Oamenii nu disprețuiesc un hoț, dacă fură pentru a-și sătura sufletul când este flămând;
Pèsòn pa meprize yon vòlè kap vòlè pou l kab satisfè grangou.
31 Dar dacă este găsit, va da înapoi de șapte ori; va da toată averea casei sale.
Men si pa aza, li jwenn li, la oblije repeye li sèt fwa. Lap oblije bay tout sa li posede lakay li.
32 Dar oricine comite adulter cu o femeie, îi lipsește înțelegerea; cel ce face aceasta își nimicește sufletul.
Sila ki fè adiltè ak yon fanm manke sajès; nonm nan ki fè sa a, detwi pwòp nanm li.
33 Va obține rană și dezonoare și ocara lui nu va fi ștearsă.
L ap twouve blesi ak gwo wont, e repwòch li p ap efase menm.
34 Fiindcă gelozia este turbarea unui bărbat; de aceea nu va cruța în ziua răzbunării.
Paske jalouzi fè laraj nan yon nonm; li p ap fè gras nan jou vanjans lan.
35 Nu va lua aminte la nicio răscumpărare nici nu va fi mulțumit, deși tu dai multe daruri.
Li p ap dakò dedonmaje ak ranson, ni li p ap satisfè malgre ou fè li anpil kado.
