Proverbe 6
1 Fiul meu, dacă te pui garant pentru prietenul tău, dacă ai bătut palma cu un străin,
Pitit mwen, si ou pwomèt pou ou reskonsab dèt yon zanmi ou fè, si ou bay pawòl ou pou lajan yon lòt moun prete,
2 Ești prins în capcană prin cuvintele gurii tale, prin cuvintele gurii tale ești prins!
si yo pran pawòl ki soti nan bouch ou pou mele ou, si pwomès ou te fè yo tounen yon pèlen pou ou,
3 Fă aceasta acum, fiul meu, și eliberează-te când ajungi în mâna prietenului tău; du-te, umilește-te și întărește-l pe prietenul tău.
ay, pitit mwen! men sa pou ou fè pou ou wete tèt ou nan traka sa a. Kouri al jwenn zanmi ou lan, kenbe l' kout.
4 Nu da somn ochilor tăi, nici ațipire pleoapelor tale.
Pa dòmi sou sa. Pa kite sa trennen.
5 Eliberează-te precum o căprioară din mâna vânătorului și ca o pasăre din mâna păsărarului.
Degaje ou chape kò ou anba men l', tankou kabrit k'ap chape kò l' anba men kaptè, tankou zwazo k'ap bat pou l' sove nan men chasè.
6 Du-te la furnică, leneșule; ia aminte la căile ei și fii înțelept;
Ou menm parese, al pran leson nan men foumi yo. Ale wè jan y'ap viv pou ou manyè konprann lavi.
7 Ea, care, neavând nici călăuză, nici supraveghetor, nici stăpân,
Yo pa bezwen moun pou di yo sa pou yo fè. Yo pa bezwen moun pou veye yo, ni pou ba yo lòd.
8 Își face rost de mâncare în timpul verii și își strânge mâncarea în timpul secerișului.
Men, yo pase mwa chalè ap fè pwovizyon. Nan tan rekòt, yo ranmase manje mete la.
9 Cât timp vei dormi, leneșule? Când te vei trezi din somnul tău?
Parese, kilè w'a sispann pase tout jounen ou kouche sou do? Kilè w'a souke kò ou leve sot nan dòmi?
10 Încă puțin somn, puțină ațipire, puțină încrucișare a mâinilor pentru a dormi;
W'ap di: Kite m' fè yon ti dòmi. Kite m' fè yon ti kabicha non. M'ap lonje kò m' pou m' pran yon ti repo.
11 Așa va veni sărăcia ta ca un călător și lipsa ta ca un om înarmat.
Antan w'ap dòmi an, san ou pa konnen, se pòv w'ap vin pi pòv. Grangou ap tonbe sou ou tankou yon vòlè nan gran chemen.
12 Un om rău, un om stricat, umblă cu o gură perversă.
Mechan yo fin deprave. Y'ap mache bay manti toupatou.
13 El clipește din ochii lui, vorbește cu picioarele lui, învață pe alții cu degetele lui;
Y'ap twenzi je yo sou moun, y'ap peze gwo zòtèy yo atè. Y'ap fè siy ak dwèt yo.
14 Perversitate este în inima lui, uneltește ticăloșie necontenit, seamănă discordie.
Se move lide ase ki nan kè yo, yo toujou sou plan. Kote yo pase y'ap pouse dife.
15 De aceea nenorocirea lui va veni dintr-odată; dintr-odată va fi zdrobit fără remediu.
Se poutèt sa, y'ap rete konsa y'ap fini, y'ap glise tonbe san yo p'ap ka leve ankò.
16 Aceste șase lucruri le urăște DOMNUL; da, șapte sunt urâciune pentru el:
Gen sis bagay Seyè a pa vle wè. Sa m'ap di la a: Gen menm sèt bagay li pa ka sipòte:
17 O privire trufașă, o limbă mincinoasă și mâini care varsă sânge nevinovat,
Se moun k'ap gonfle lestonmak yo sou moun, se moun k'ap bay manti, se moun k'ap touye moun inonsan,
18 O inimă care uneltește planuri stricate, picioare care sunt iuți să alerge la ticăloșie,
se moun k'ap fè move lide nan tèt yo pou fè mechanste, se moun ki toujou pare pou fè sa ki mal,
19 Un martor fals care vântură minciuni și cel ce seamănă discordie între frați.
se fo temwen k'ap bay manti sou moun, se moun k'ap mete frè ak zanmi dozado.
20 Fiul meu, păzește porunca tatălui tău și nu părăsi legea mamei tale;
Pitit mwen, toujou fè sa papa ou di ou fè. Pa janm bliye sa manman ou te moutre ou.
21 Prinde-le continuu peste inima ta și leagă-le în jurul gâtului tău.
Kenbe pawòl yo nan kè ou, pa janm bliye yo. Mete yo nan kou ou tankou yon kolye.
22 Când mergi, te va conduce; când dormi, te va ține; și când te trezești, va vorbi cu tine.
Pawòl sa yo va moutre ou bon chemen nan tou sa w'ap fè. Y'ap pwoteje ou lè w'ap dòmi lannwit. Y'a ba ou konsèy lè je ou klè.
23 Fiindcă porunca este o lampă și legea este lumină; și mustrările instruirii sunt calea vieții;
Pawòl sa yo ap tankou yon lanp pou ou. Sa yo moutre ou ap tankou yon limyè nan lavi ou. Lè y'ap korije ou, lè y'ap rale zòrèy ou, se moutre y'ap moutre ou chemen lavi.
24 Ca să te țină departe de femeia rea, de lingușeala limbii femeii străine.
Y'ap fè ou rete lwen fanm k'ap twonpe mari yo, pou ou pa pran nan pawòl dous madan marye ki nan dezòd.
25 Nu pofti frumusețea ei în inima ta nici să nu te prindă cu pleoapele ei.
Yo te mèt bèl kou yo bèl, pa kite yo pran tèt ou. Pa kite yo pran tèt ou lè y'ap fè je dou ba ou.
26 Căci printr-o femeie curvă va ajunge un bărbat la o bucată de pâine; și femeia adulteră va vâna viața prețioasă.
Yon jennès ka koute yon kraze kòb. Men, yon fanm adiltè dèyè pou l' pran tou sa ou genyen.
27 Poate un bărbat să ia foc în sânul lui și hainele să nu îi fie arse?
Ou pa ka sere dife anndan rad sou ou pou rad la pa boule.
28 Poate cineva să meargă pe cărbuni încinși și picioarele să nu îi fie arse?
Ou pa ka mache sou chabon dife pou pye ou pa boule.
29 Așa și cel ce intră la soția aproapelui său; oricine se atinge de ea nu este nevinovat.
Konsa tou, se yon gwo danje pou ou kouri dèyè fanm yon lòt gason. Depi ou manyen yon fanm konsa, ou gen pou ou peye pou sa.
30 Oamenii nu disprețuiesc un hoț, dacă fură pentru a-și sătura sufletul când este flămând;
Menm lè yon vòlò vòlò paske li grangou, se pa sa ki di li pa vòlò pou sa.
31 Dar dacă este găsit, va da înapoi de șapte ori; va da toată averea casei sale.
Si yo bare l', y'ap fè l' peye sèt fwa lavalè sa l' pran an. Y'a fè l' bay tou sa li gen lakay li.
32 Dar oricine comite adulter cu o femeie, îi lipsește înțelegerea; cel ce face aceasta își nimicește sufletul.
Men, yon nonm ki fè adiltè, se moun fou li ye, se detwi l'ap detwi tèt li.
33 Va obține rană și dezonoare și ocara lui nu va fi ștearsă.
L'ap pran baton. Y'ap pase l' anba kont betiz, l'ap toujou wont pou sa l' fè a.
34 Fiindcă gelozia este turbarea unui bărbat; de aceea nu va cruța în ziua răzbunării.
Lè yon mari ap fè jalouzi pou madanm li, nanpwen move tankou l'. Jou li mete men sou nèg la, pa gen anyen li p'ap fè l'.
35 Nu va lua aminte la nicio răscumpărare nici nu va fi mulțumit, deși tu dai multe daruri.
Li p'ap asepte lajan. Nanpwen kado ki pou fè l' bliye sa.
