Proverbe 6
1 Fiul meu, dacă te pui garant pentru prietenul tău, dacă ai bătut palma cu un străin,
Mein Sohn, bist du Bürge geworden für deinen Nächsten, hast du für einen anderen deinen Handschlag gegeben,
2 Ești prins în capcană prin cuvintele gurii tale, prin cuvintele gurii tale ești prins!
bist du verstrickt durch die Reden deines Mundes, hast dich fangen lassen mit den Reden deines Mundes:
3 Fă aceasta acum, fiul meu, și eliberează-te când ajungi în mâna prietenului tău; du-te, umilește-te și întărește-l pe prietenul tău.
so thue doch dieses, mein Sohn, daß du dich errettest - denn du bist in die Gewalt deines Nächsten geraten - gehe hin, wirf dich nieder und bestürme deinen Nächsten.
4 Nu da somn ochilor tăi, nici ațipire pleoapelor tale.
Gönne deinen Augen keinen Schlaf, noch deinen Wimpern Schlummer.
5 Eliberează-te precum o căprioară din mâna vânătorului și ca o pasăre din mâna păsărarului.
Errette dich wie eine Gazelle aus seiner Gewalt, wie ein Vogel aus der Gewalt des Vogelstellers.
6 Du-te la furnică, leneșule; ia aminte la căile ei și fii înțelept;
Gehe hin zur Ameise, du Fauler; sieh ihre Weise an, daß du klug werdest!
7 Ea, care, neavând nici călăuză, nici supraveghetor, nici stăpân,
Obwohl sie keinen Fürsten hat, keinen Amtmann oder Gebieter,
8 Își face rost de mâncare în timpul verii și își strânge mâncarea în timpul secerișului.
bereitet sie doch im Sommer ihr Brot, sammelt in der Erntezeit ihre Speise.
9 Cât timp vei dormi, leneșule? Când te vei trezi din somnul tău?
Wie lange, Fauler, willst du liegen? Wann willst du aufstehen von deinem Schlaf?
10 Încă puțin somn, puțină ațipire, puțină încrucișare a mâinilor pentru a dormi;
Ja, noch ein wenig Schlaf, ein wenig Schlummer, noch ein wenig die Hände ineinander schlagen, um zu ruhn:
11 Așa va veni sărăcia ta ca un călător și lipsa ta ca un om înarmat.
So kommt wie ein Landstreicher die Armut über dich und der Mangel wie ein gewappneter Mann!
12 Un om rău, un om stricat, umblă cu o gură perversă.
Ein nichtsnutziger Mensch, ein heilloser Mann ist, wer mit Falschheit des Mundes wandelt,
13 El clipește din ochii lui, vorbește cu picioarele lui, învață pe alții cu degetele lui;
wer mit seinen Augen blinzelt, mit seinen Füßen deutet, mit seinen Fingern Zeichen giebt,
14 Perversitate este în inima lui, uneltește ticăloșie necontenit, seamănă discordie.
in dessen Herzen Verkehrtheit ist, der zu jeder Zeit Böses ersinnt, Zänkereien anrichtet.
15 De aceea nenorocirea lui va veni dintr-odată; dintr-odată va fi zdrobit fără remediu.
Darum wird urplötzlich Unglück über ihn kommen, plötzlich wird er unheilbar zerschellen.
16 Aceste șase lucruri le urăște DOMNUL; da, șapte sunt urâciune pentru el:
Sechs Stücke sind's, die Jahwe haßt, und sieben sind ihm ein Greuel:
17 O privire trufașă, o limbă mincinoasă și mâini care varsă sânge nevinovat,
Stolze Augen, eine falsche Zunge und Hände die unschuldiges Blut vergießen,
18 O inimă care uneltește planuri stricate, picioare care sunt iuți să alerge la ticăloșie,
ein Herz, das arge Tücke ersinnt, Füße, die behende zu bösem Thun eilen,
19 Un martor fals care vântură minciuni și cel ce seamănă discordie între frați.
wer Lügen vorbringt als falscher Zeuge und wer zwischen Brüdern Zänkereien anrichtet. Warnung vor den buhlerischen Künsten des ehebrecherischen Weibes.
20 Fiul meu, păzește porunca tatălui tău și nu părăsi legea mamei tale;
Bewahre, mein Sohn, das Gebot deines Vaters und verwirf nicht die Weisung deiner Mutter.
21 Prinde-le continuu peste inima ta și leagă-le în jurul gâtului tău.
Binde sie dir immerdar aufs Herz, knüpfe sie dir um den Hals.
22 Când mergi, te va conduce; când dormi, te va ține; și când te trezești, va vorbi cu tine.
Wenn du gehst, möge sie dich geleiten; wenn du dich legst, möge sie über dich wachen, und wenn du aufwachst, möge sie dich anreden.
23 Fiindcă porunca este o lampă și legea este lumină; și mustrările instruirii sunt calea vieții;
Denn eine Leuchte ist das Gebot und die Weisung ein Licht, und ein Weg zum Leben sind die Rügen der Zucht,
24 Ca să te țină departe de femeia rea, de lingușeala limbii femeii străine.
daß du bewahrt werdest vor dem bösen Weibe, vor der glatten Zunge der Auswärtigen.
25 Nu pofti frumusețea ei în inima ta nici să nu te prindă cu pleoapele ei.
Laß dich in deinem Herzen nicht nach ihrer Schönheit gelüsten, noch fange sie dich mit ihren Wimpern.
26 Căci printr-o femeie curvă va ajunge un bărbat la o bucată de pâine; și femeia adulteră va vâna viața prețioasă.
Denn durch ein Hurenweib kommt man herunter bis auf einen Laib Brot, aber eine Ehefrau erjagt ein edles Leben.
27 Poate un bărbat să ia foc în sânul lui și hainele să nu îi fie arse?
Kann wohl jemand Feuer in seinem Busen holen, ohne daß seine Kleider brennen?
28 Poate cineva să meargă pe cărbuni încinși și picioarele să nu îi fie arse?
Oder kann jemand auf glühenden Kohlen gehen, ohne daß seine Füße wund gebrannt würden?
29 Așa și cel ce intră la soția aproapelui său; oricine se atinge de ea nu este nevinovat.
Also ergeht's dem, der zu seines Nächsten Weib eingeht; keiner, der sie berührt, bleibt ungestraft.
30 Oamenii nu disprețuiesc un hoț, dacă fură pentru a-și sătura sufletul când este flămând;
Man verachtet den Dieb nicht, wenn er stiehlt, um seine Gier zu stillen, weil ihn hungert;
31 Dar dacă este găsit, va da înapoi de șapte ori; va da toată averea casei sale.
und wenn er ertappt wird, kann er's siebenfältig ersetzen, kann alles Gut seines Hauses hingeben.
32 Dar oricine comite adulter cu o femeie, îi lipsește înțelegerea; cel ce face aceasta își nimicește sufletul.
Wer aber mit einem Weibe die Ehe bricht, ist unsinnig; nur wer sich selbst ins Verderben bringen will, thut solches.
33 Va obține rană și dezonoare și ocara lui nu va fi ștearsă.
Schaden und Schande gewinnt er, und seine Schmach ist unauslöschlich.
34 Fiindcă gelozia este turbarea unui bărbat; de aceea nu va cruța în ziua răzbunării.
Denn Eifersucht ist unversöhnlicher Mannesgrimm, und am Tage der Rache schont er nicht.
35 Nu va lua aminte la nicio răscumpărare nici nu va fi mulțumit, deși tu dai multe daruri.
Keinerlei Lösegeld kann ihn günstig stimmen; er giebt sich nicht zufrieden, ob du auch viel schenken wolltest.
