Proverbe 6
1 Fiul meu, dacă te pui garant pentru prietenul tău, dacă ai bătut palma cu un străin,
Mi sone, if thou hast bihiyt for thi freend; thou hast fastned thin hoond at a straunger.
2 Ești prins în capcană prin cuvintele gurii tale, prin cuvintele gurii tale ești prins!
Thou art boundun bi the wordis of thi mouth; and thou art takun with thin owne wordis.
3 Fă aceasta acum, fiul meu, și eliberează-te când ajungi în mâna prietenului tău; du-te, umilește-te și întărește-l pe prietenul tău.
Therfor, my sone, do thou that that Y seie, and delyuere thi silf; for thou hast fallun in to the hond of thi neiybore. Renne thou aboute, haste thou, reise thi freend;
4 Nu da somn ochilor tăi, nici ațipire pleoapelor tale.
yyue thou not sleep to thin iyen, nether thin iyeliddis nappe.
5 Eliberează-te precum o căprioară din mâna vânătorului și ca o pasăre din mâna păsărarului.
Be thou rauyschid as a doo fro the hond; and as a bridde fro aspiyngis of the foulere.
6 Du-te la furnică, leneșule; ia aminte la căile ei și fii înțelept;
O! thou slowe man, go to the `amte, ether pissemyre; and biholde thou hise weies, and lerne thou wisdom.
7 Ea, care, neavând nici călăuză, nici supraveghetor, nici stăpân,
Which whanne he hath no duyk, nethir comaundour, nether prince;
8 Își face rost de mâncare în timpul verii și își strânge mâncarea în timpul secerișului.
makith redi in somer mete to hym silf, and gaderith togidere in heruest that, that he schal ete.
9 Cât timp vei dormi, leneșule? Când te vei trezi din somnul tău?
Hou long schalt thou, slow man, slepe? whanne schalt thou rise fro thi sleep?
10 Încă puțin somn, puțină ațipire, puțină încrucișare a mâinilor pentru a dormi;
A litil thou schalt slepe, a litil thou schalt nappe; a litil thou schalt ioyne togidere thin hondis, that thou slepe.
11 Așa va veni sărăcia ta ca un călător și lipsa ta ca un om înarmat.
And nedynesse, as a weigoere, schal come to thee; and pouert, as an armed man. Forsothe if thou art not slow, thi ripe corn schal come as a welle; and nedynesse schal fle fer fro thee.
12 Un om rău, un om stricat, umblă cu o gură perversă.
A man apostata, a man vnprofitable, he goith with a weiward mouth;
13 El clipește din ochii lui, vorbește cu picioarele lui, învață pe alții cu degetele lui;
he bekeneth with iyen, he trampith with the foot, he spekith with the fyngur,
14 Perversitate este în inima lui, uneltește ticăloșie necontenit, seamănă discordie.
bi schrewid herte he ymagyneth yuel, and in al tyme he sowith dissenciouns.
15 De aceea nenorocirea lui va veni dintr-odată; dintr-odată va fi zdrobit fără remediu.
His perdicioun schal come to hym anoon, and he schal be brokun sodeynli; and he schal no more haue medecyn.
16 Aceste șase lucruri le urăște DOMNUL; da, șapte sunt urâciune pentru el:
Sixe thingis ben, whyche the Lord hatith; and hise soule cursith the seuenthe thing.
17 O privire trufașă, o limbă mincinoasă și mâini care varsă sânge nevinovat,
Hiye iyen, a tunge liere, hondis schedinge out innocent blood,
18 O inimă care uneltește planuri stricate, picioare care sunt iuți să alerge la ticăloșie,
an herte ymagynynge worste thouytis, feet swifte to renne in to yuel,
19 Un martor fals care vântură minciuni și cel ce seamănă discordie între frați.
a man bringynge forth lesingis, a fals witnesse; and him that sowith discordis among britheren.
20 Fiul meu, păzește porunca tatălui tău și nu părăsi legea mamei tale;
Mi sone, kepe the comaundementis of thi fadir; and forsake not the lawe of thi modir.
21 Prinde-le continuu peste inima ta și leagă-le în jurul gâtului tău.
Bynde thou tho continueli in thin herte; and cumpasse `to thi throte.
22 Când mergi, te va conduce; când dormi, te va ține; și când te trezești, va vorbi cu tine.
Whanne thou goist, go tho with thee; whanne thou slepist, kepe tho thee; and thou wakynge speke with tho.
23 Fiindcă porunca este o lampă și legea este lumină; și mustrările instruirii sunt calea vieții;
For the comaundement of God is a lanterne, and the lawe is liyt, and the blamyng of techyng is the weie of lijf;
24 Ca să te țină departe de femeia rea, de lingușeala limbii femeii străine.
`that the comaundementis kepe thee fro an yuel womman, and fro a flaterynge tunge of a straunge womman.
25 Nu pofti frumusețea ei în inima ta nici să nu te prindă cu pleoapele ei.
Thin herte coueite not the fairnesse of hir; nether be thou takun bi the signes of hir.
26 Căci printr-o femeie curvă va ajunge un bărbat la o bucată de pâine; și femeia adulteră va vâna viața prețioasă.
For the prijs of an hoore is vnnethe of o loof; but a womman takith the preciouse soule of a man.
27 Poate un bărbat să ia foc în sânul lui și hainele să nu îi fie arse?
Whether a man mai hide fier in his bosum, that hise clothis brenne not;
28 Poate cineva să meargă pe cărbuni încinși și picioarele să nu îi fie arse?
ethir go on colis, and hise feet be not brent?
29 Așa și cel ce intră la soția aproapelui său; oricine se atinge de ea nu este nevinovat.
So he that entrith to the wijf of his neiybore; schal not be cleene, whanne he hath touchid hir.
30 Oamenii nu disprețuiesc un hoț, dacă fură pentru a-și sătura sufletul când este flămând;
It is not greet synne, whanne a man stelith; for he stelith to fille an hungri soule.
31 Dar dacă este găsit, va da înapoi de șapte ori; va da toată averea casei sale.
And he takun schal yelde the seuenthe fold; and he schal yyue al the catel of his hous, and schal delyuere hym silf.
32 Dar oricine comite adulter cu o femeie, îi lipsește înțelegerea; cel ce face aceasta își nimicește sufletul.
But he that is avouter; schal leese his soule, for the pouert of herte.
33 Va obține rană și dezonoare și ocara lui nu va fi ștearsă.
He gaderith filthe, and sclaundrith to hym silf; and his schenschip schal not be don awei.
34 Fiindcă gelozia este turbarea unui bărbat; de aceea nu va cruța în ziua răzbunării.
For the feruent loue and strong veniaunce of the man schal not spare in the dai of veniaunce,
35 Nu va lua aminte la nicio răscumpărare nici nu va fi mulțumit, deși tu dai multe daruri.
nether schal assente to the preieris of ony; nether schal take ful many yiftis for raunsum.
