Proverbe 6
1 Fiul meu, dacă te pui garant pentru prietenul tău, dacă ai bătut palma cu un străin,
My son, if thou hast become surety for another, If thou hast stricken hands for another,
2 Ești prins în capcană prin cuvintele gurii tale, prin cuvintele gurii tale ești prins!
If thou hast become ensnared by the words of thy mouth, If thou hast been caught by the words of thy mouth,
3 Fă aceasta acum, fiul meu, și eliberează-te când ajungi în mâna prietenului tău; du-te, umilește-te și întărește-l pe prietenul tău.
Do this now, my son, and rescue thyself, —Since thou hast fallen into the hands of thy neighbor, —Go, prostrate thyself, and be urgent with thy neighbor!
4 Nu da somn ochilor tăi, nici ațipire pleoapelor tale.
Give not sleep to thine eyes, nor slumber to thine eyelids;
5 Eliberează-te precum o căprioară din mâna vânătorului și ca o pasăre din mâna păsărarului.
Rescue thyself, as a roe from the hand, And as a bird from the hand of the fowler.
6 Du-te la furnică, leneșule; ia aminte la căile ei și fii înțelept;
Go to the ant, O sluggard! Consider her ways, and be wise!
7 Ea, care, neavând nici călăuză, nici supraveghetor, nici stăpân,
She hath no governor, Nor overseer, nor ruler;
8 Își face rost de mâncare în timpul verii și își strânge mâncarea în timpul secerișului.
Yet she prepareth in the summer her food, She gathereth in the harvest her meat.
9 Cât timp vei dormi, leneșule? Când te vei trezi din somnul tău?
How long wilt thou lie in bed, O sluggard? When wilt thou arise from thy sleep?
10 Încă puțin somn, puțină ațipire, puțină încrucișare a mâinilor pentru a dormi;
“A little sleep, —a little slumber, —A little folding of the hands to rest:”
11 Așa va veni sărăcia ta ca un călător și lipsa ta ca un om înarmat.
So shall thy poverty come upon thee like a robber, Yea, thy want, as an armed man!
12 Un om rău, un om stricat, umblă cu o gură perversă.
A worthless wretch is the unrighteous man, Who walketh with a deceitful mouth;
13 El clipește din ochii lui, vorbește cu picioarele lui, învață pe alții cu degetele lui;
Who winketh with his eyes, Speaketh with his feet, And teacheth with his fingers.
14 Perversitate este în inima lui, uneltește ticăloșie necontenit, seamănă discordie.
Fraud is in his heart; He deviseth mischief continually; He scattereth contentions.
15 De aceea nenorocirea lui va veni dintr-odată; dintr-odată va fi zdrobit fără remediu.
Therefore shall calamity come upon him suddenly; In a moment shall he be destroyed, and that without remedy;
16 Aceste șase lucruri le urăște DOMNUL; da, șapte sunt urâciune pentru el:
These six things doth the LORD hate; Yea, seven are an abomination to him:
17 O privire trufașă, o limbă mincinoasă și mâini care varsă sânge nevinovat,
Lofty eyes, a false tongue, And hands which shed innocent blood;
18 O inimă care uneltește planuri stricate, picioare care sunt iuți să alerge la ticăloșie,
A heart that contriveth wicked devices; Feet that are swift in running to mischief,
19 Un martor fals care vântură minciuni și cel ce seamănă discordie între frați.
A false witness, that uttereth lies, And him that soweth discord among brethren.
20 Fiul meu, păzește porunca tatălui tău și nu părăsi legea mamei tale;
Keep, O my son! the commandment of thy father, And forsake not the precepts of thy mother!
21 Prinde-le continuu peste inima ta și leagă-le în jurul gâtului tău.
Bind them continually to thy heart, Tie them around thy neck!
22 Când mergi, te va conduce; când dormi, te va ține; și când te trezești, va vorbi cu tine.
When thou goest forth, they shall guide thee; When thou sleepest, they shall watch over thee; And, when thou awakest, they shall talk with thee.
23 Fiindcă porunca este o lampă și legea este lumină; și mustrările instruirii sunt calea vieții;
For the commandment is a lamp, and instruction a light; Yea, the rebukes of correction lead to life.
24 Ca să te țină departe de femeia rea, de lingușeala limbii femeii străine.
They shall guard thee from the evil woman, From the smooth tongue of the unchaste woman.
25 Nu pofti frumusețea ei în inima ta nici să nu te prindă cu pleoapele ei.
Desire not her beauty in thy heart, Nor let her catch thee with her eyelids;
26 Căci printr-o femeie curvă va ajunge un bărbat la o bucată de pâine; și femeia adulteră va vâna viața prețioasă.
For by a harlot a man is brought to a morsel of bread, And the adulteress layeth snares for the precious life.
27 Poate un bărbat să ia foc în sânul lui și hainele să nu îi fie arse?
Can a man take fire into his bosom, And his clothes not be burned?
28 Poate cineva să meargă pe cărbuni încinși și picioarele să nu îi fie arse?
Can one walk upon burning coals, And his feet not be scorched?
29 Așa și cel ce intră la soția aproapelui său; oricine se atinge de ea nu este nevinovat.
So is it with him who goeth in to his neighbor's wife; Whoever toucheth her shall not go unpunished.
30 Oamenii nu disprețuiesc un hoț, dacă fură pentru a-și sătura sufletul când este flămând;
Men do not overlook a thief, Though he steal to satisfy his appetite, when he is hungry;
31 Dar dacă este găsit, va da înapoi de șapte ori; va da toată averea casei sale.
If found, he must repay sevenfold, And give up all the substance of his house.
32 Dar oricine comite adulter cu o femeie, îi lipsește înțelegerea; cel ce face aceasta își nimicește sufletul.
Whoso committeth adultery with a woman lacketh understanding; He that doeth it destroyeth himself;
33 Va obține rană și dezonoare și ocara lui nu va fi ștearsă.
Blows and dishonor shall he get, And his reproach shall not be wiped away.
34 Fiindcă gelozia este turbarea unui bărbat; de aceea nu va cruța în ziua răzbunării.
For jealousy is the fury of a man; He will not spare in the day of vengeance;
35 Nu va lua aminte la nicio răscumpărare nici nu va fi mulțumit, deși tu dai multe daruri.
And he will not pay regard to any ransom, Nor be content, though thou offer many gifts.
