Proverbe 6
1 Fiul meu, dacă te pui garant pentru prietenul tău, dacă ai bătut palma cu un străin,
My sonne, if thou be surety for thy neighbour, and hast striken hands with the stranger,
2 Ești prins în capcană prin cuvintele gurii tale, prin cuvintele gurii tale ești prins!
Thou art snared with the wordes of thy mouth: thou art euen taken with the woordes of thine owne mouth.
3 Fă aceasta acum, fiul meu, și eliberează-te când ajungi în mâna prietenului tău; du-te, umilește-te și întărește-l pe prietenul tău.
Doe this nowe, my sonne, and deliuer thy selfe: seeing thou art come into the hande of thy neighbour, goe, and humble thy selfe, and sollicite thy friends.
4 Nu da somn ochilor tăi, nici ațipire pleoapelor tale.
Giue no sleepe to thine eyes, nor slumber to thine eyelids.
5 Eliberează-te precum o căprioară din mâna vânătorului și ca o pasăre din mâna păsărarului.
Deliuer thy selfe as a doe from the hande of the hunter, and as a birde from the hande of the fouler.
6 Du-te la furnică, leneșule; ia aminte la căile ei și fii înțelept;
Goe to the pismire, O sluggarde: beholde her waies, and be wise.
7 Ea, care, neavând nici călăuză, nici supraveghetor, nici stăpân,
For shee hauing no guide, gouernour, nor ruler,
8 Își face rost de mâncare în timpul verii și își strânge mâncarea în timpul secerișului.
Prepareth her meat in the sommer, and gathereth her foode in haruest.
9 Cât timp vei dormi, leneșule? Când te vei trezi din somnul tău?
Howe long wilt thou sleepe, O sluggarde? when wilt thou arise out of thy sleepe?
10 Încă puțin somn, puțină ațipire, puțină încrucișare a mâinilor pentru a dormi;
Yet a litle sleepe, a litle slumber, a litle folding of the hands to sleepe.
11 Așa va veni sărăcia ta ca un călător și lipsa ta ca un om înarmat.
Therefore thy pouertie commeth as one that trauaileth by the way, and thy necessitie like an armed man.
12 Un om rău, un om stricat, umblă cu o gură perversă.
The vnthriftie man and the wicked man walketh with a froward mouth.
13 El clipește din ochii lui, vorbește cu picioarele lui, învață pe alții cu degetele lui;
He maketh a signe with his eyes: he signifieth with his feete: he instructeth with his fingers.
14 Perversitate este în inima lui, uneltește ticăloșie necontenit, seamănă discordie.
Lewde things are in his heart: he imagineth euill at all times, and raiseth vp contentions.
15 De aceea nenorocirea lui va veni dintr-odată; dintr-odată va fi zdrobit fără remediu.
Therefore shall his destruction come speedily: hee shall be destroyed suddenly without recouerie.
16 Aceste șase lucruri le urăște DOMNUL; da, șapte sunt urâciune pentru el:
These sixe things doeth the Lord hate: yea, his soule abhorreth seuen:
17 O privire trufașă, o limbă mincinoasă și mâini care varsă sânge nevinovat,
The hautie eyes, a lying tongue, and the hands that shed innocent blood,
18 O inimă care uneltește planuri stricate, picioare care sunt iuți să alerge la ticăloșie,
An heart that imagineth wicked enterprises, feete that be swift in running to mischiefe,
19 Un martor fals care vântură minciuni și cel ce seamănă discordie între frați.
A false witnesse that speaketh lyes, and him that rayseth vp contentions among brethren.
20 Fiul meu, păzește porunca tatălui tău și nu părăsi legea mamei tale;
My sonne, keepe thy fathers commandement, and forsake not thy mothers instruction.
21 Prinde-le continuu peste inima ta și leagă-le în jurul gâtului tău.
Binde them alway vpon thine heart, and tye them about thy necke.
22 Când mergi, te va conduce; când dormi, te va ține; și când te trezești, va vorbi cu tine.
It shall leade thee, when thou walkest: it shall watch for thee, when thou sleepest, and when thou wakest, it shall talke with thee.
23 Fiindcă porunca este o lampă și legea este lumină; și mustrările instruirii sunt calea vieții;
For the commandement is a lanterne, and instruction a light: and corrections for instruction are the way of life,
24 Ca să te țină departe de femeia rea, de lingușeala limbii femeii străine.
To keepe thee from the wicked woman, and from ye flatterie of ye tongue of a strange woman.
25 Nu pofti frumusețea ei în inima ta nici să nu te prindă cu pleoapele ei.
Desire not her beautie in thine heart, neither let her take thee with her eye lids.
26 Căci printr-o femeie curvă va ajunge un bărbat la o bucată de pâine; și femeia adulteră va vâna viața prețioasă.
For because of the whorish woman a man is brought to a morsell of bread, and a woman wil hunt for the precious life of a man.
27 Poate un bărbat să ia foc în sânul lui și hainele să nu îi fie arse?
Can a man take fire in his bosome, and his clothes not be burnt?
28 Poate cineva să meargă pe cărbuni încinși și picioarele să nu îi fie arse?
Or can a man go vpon coales, and his feete not be burnt?
29 Așa și cel ce intră la soția aproapelui său; oricine se atinge de ea nu este nevinovat.
So he that goeth in to his neighbours wife, shall not be innocent, whosoeuer toucheth her.
30 Oamenii nu disprețuiesc un hoț, dacă fură pentru a-și sătura sufletul când este flămând;
Men do not despise a thiefe, when he stealeth, to satisfie his soule, because he is hungrie.
31 Dar dacă este găsit, va da înapoi de șapte ori; va da toată averea casei sale.
But if he be founde, he shall restore seuen folde, or he shall giue all the substance of his house.
32 Dar oricine comite adulter cu o femeie, îi lipsește înțelegerea; cel ce face aceasta își nimicește sufletul.
But he that committeth adulterie with a woman, he is destitute of vnderstanding: he that doeth it, destroyeth his owne soule.
33 Va obține rană și dezonoare și ocara lui nu va fi ștearsă.
He shall finde a wounde and dishonour, and his reproch shall neuer be put away.
34 Fiindcă gelozia este turbarea unui bărbat; de aceea nu va cruța în ziua răzbunării.
For ielousie is the rage of a man: therefore he will not spare in the day of vengeance.
35 Nu va lua aminte la nicio răscumpărare nici nu va fi mulțumit, deși tu dai multe daruri.
He cannot beare the sight of any raunsome: neither will he consent, though thou augment the giftes.
