Proverbe 6
1 Fiul meu, dacă te pui garant pentru prietenul tău, dacă ai bătut palma cu un străin,
My son, if thou be surety for thy friend, thou hast engaged fast thy hand to a stranger.
2 Ești prins în capcană prin cuvintele gurii tale, prin cuvintele gurii tale ești prins!
Thou art ensnared with the words of thy mouth, and caught with thy own words.
3 Fă aceasta acum, fiul meu, și eliberează-te când ajungi în mâna prietenului tău; du-te, umilește-te și întărește-l pe prietenul tău.
Do therefore, my son, what I say, and deliver thyself: because thou art fallen into the hand of thy neighbour. Run about, make haste, stir up thy friend:
4 Nu da somn ochilor tăi, nici ațipire pleoapelor tale.
Give not sleep to thy eyes, neither let thy eyelids slumber.
5 Eliberează-te precum o căprioară din mâna vânătorului și ca o pasăre din mâna păsărarului.
Deliver thyself as a doe from the hand, and as a bird from the hand of the fowler.
6 Du-te la furnică, leneșule; ia aminte la căile ei și fii înțelept;
Go to the ant, O sluggard, and consider her ways, and learn wisdom:
7 Ea, care, neavând nici călăuză, nici supraveghetor, nici stăpân,
Which, although she hath no guide, nor master, nor captain,
8 Își face rost de mâncare în timpul verii și își strânge mâncarea în timpul secerișului.
Provideth her meat for herself in the summer, and gathereth her food in the harvest.
9 Cât timp vei dormi, leneșule? Când te vei trezi din somnul tău?
How long wilt thou sleep, O sluggard? when wilt thou rise out of thy sleep?
10 Încă puțin somn, puțină ațipire, puțină încrucișare a mâinilor pentru a dormi;
Thou wilt sleep a little, thou wilt slumber a little, thou wilt fold thy hands a little to sleep:
11 Așa va veni sărăcia ta ca un călător și lipsa ta ca un om înarmat.
And want shall come upon thee, as a traveller, and poverty as a man armed. But if thou be diligent, thy harvest shall come as a fountain, and want shall flee far from thee.
12 Un om rău, un om stricat, umblă cu o gură perversă.
A man that is an apostate, an unprofitable man, walketh with a perverse mouth,
13 El clipește din ochii lui, vorbește cu picioarele lui, învață pe alții cu degetele lui;
He winketh with the eyes, presseth with the foot, speaketh with the finger.
14 Perversitate este în inima lui, uneltește ticăloșie necontenit, seamănă discordie.
With a wicked heart he deviseth evil, and at all times he soweth discord.
15 De aceea nenorocirea lui va veni dintr-odată; dintr-odată va fi zdrobit fără remediu.
To such a one his destruction shall presently come, and he shall suddenly be destroyed, and shall no longer have any remedy.
16 Aceste șase lucruri le urăște DOMNUL; da, șapte sunt urâciune pentru el:
Six things there are, which the Lord hateth, and the seventh his soul detesteth:
17 O privire trufașă, o limbă mincinoasă și mâini care varsă sânge nevinovat,
Haughty eyes, a lying tongue, hands that shed innocent blood,
18 O inimă care uneltește planuri stricate, picioare care sunt iuți să alerge la ticăloșie,
A heart that deviseth wicked plots, feet that are swift to run into mischief,
19 Un martor fals care vântură minciuni și cel ce seamănă discordie între frați.
A deceitful witness that uttereth lies, and him that soweth discord among brethren.
20 Fiul meu, păzește porunca tatălui tău și nu părăsi legea mamei tale;
My son, beep the commandments of thy father, and forsake not the law of thy mother.
21 Prinde-le continuu peste inima ta și leagă-le în jurul gâtului tău.
Bind them in thy heart continually, and put them about thy neck.
22 Când mergi, te va conduce; când dormi, te va ține; și când te trezești, va vorbi cu tine.
When thou walkest, let them go with thee: when thou sleepest, let them keep thee; and when thou awakest, talk with them.
23 Fiindcă porunca este o lampă și legea este lumină; și mustrările instruirii sunt calea vieții;
Because the commandment is a lamp, and the law a light, and reproofs of instruction are the way of life:
24 Ca să te țină departe de femeia rea, de lingușeala limbii femeii străine.
That they may keep thee from the evil woman, and from the flattering tongue of the stranger.
25 Nu pofti frumusețea ei în inima ta nici să nu te prindă cu pleoapele ei.
Let not thy heart covet her beauty, be not caught with her winks:
26 Căci printr-o femeie curvă va ajunge un bărbat la o bucată de pâine; și femeia adulteră va vâna viața prețioasă.
For the price of a harlot is scarce one loaf: but the woman catcheth the precious soul of a man.
27 Poate un bărbat să ia foc în sânul lui și hainele să nu îi fie arse?
Can a man hide fire in his bosom, and his garments not burn?
28 Poate cineva să meargă pe cărbuni încinși și picioarele să nu îi fie arse?
Or can he walk upon hot coals, and his feet not be burnt?
29 Așa și cel ce intră la soția aproapelui său; oricine se atinge de ea nu este nevinovat.
So he that goeth in to his neighbour’s wife, shall not be clean when he shall touch her.
30 Oamenii nu disprețuiesc un hoț, dacă fură pentru a-și sătura sufletul când este flămând;
The fault is not so great when a man hath stolen: for he stealeth to fill his hungry soul:
31 Dar dacă este găsit, va da înapoi de șapte ori; va da toată averea casei sale.
And if he be taken he shall restore sevenfold, and shall give up all the substance of his house.
32 Dar oricine comite adulter cu o femeie, îi lipsește înțelegerea; cel ce face aceasta își nimicește sufletul.
But he that is an adulterer, for the folly of his heart shall destroy his own soul:
33 Va obține rană și dezonoare și ocara lui nu va fi ștearsă.
He gathereth to himself shame and dishonour, and his reproach shall not be blotted out:
34 Fiindcă gelozia este turbarea unui bărbat; de aceea nu va cruța în ziua răzbunării.
Because the jealousy and rage of the husband will not spare in the day of revenge,
35 Nu va lua aminte la nicio răscumpărare nici nu va fi mulțumit, deși tu dai multe daruri.
Nor will he yield to any man’s prayers, nor will he accept for satisfaction ever so many gifts.
